– La inceputul lunii iunie, mai precis pe 1 iunie, v-ati sarbatorit ziua de nastere. A fost ceva special?
– Da, chiar la Sibiu am fost sarbatorita, fiind prezenta, al doilea an, ca invitata in cadrul Festivalului International de Teatru sa sustin un recital extraordinar. A fost de fapt un concert al meu impreuna cu Big Band-ul Radio, al carui dirijor este Ionel Tudor. Asta a fost unul din motivele pentru care mi-am serbat ziua de nastere la Sibiu. A fost o mare bucurie pentru ca am foarte buni prieteni, familia Doina si Doru Vasilescu. N-as putea spune ca au pregatit ceva special, ei fac in asa fel incat fiecare zi petrecuta cu ei sa fie o sarbatoare.
– Faceti parte din grupul Divertis. Cum ati ajuns sa fiti cooptata de acesti talentati artisti? Ati trecut prin furcile caudine?
– Cu ani in urma, aproape 12 ani, grupul Divertis a fost invitat in SUA si Canada sa sustina spectacole pentru comunitatea romana de acolo. In spectacol aveau nevoie de cineva care sa cante. Eu eram prietena foarte buna cu Catalin Mireuta si I.G. Pascu. Atunci cand Toni Grecu i-a intrebat pe cine ar propune, cei doi m-au nominalizat. In America am fost supusa unor tiruri de glume, mai mult sau mai putin placute.
Nu chiar furci caudine, dar testul a fost destul de greu. Faptul ca sunt o persoana cu mult umor m-a ajutat sa trec mai usor peste acele momente, dar si peste situatii nu tocmai roz din viata mea. Nu totul e frumos si minunat, mai sunt si momente grele pe traiectoria vietii unui om.
– Puneti multa pasiune si traire in interpretarea pieselor muzicale, transmitand aceleasi emotii ascultatorului. Este grea aceasta meserie? De cand cantati?
– Am inceput sa cant serios la varsta de 14 ani si jumatate.
Mi-a placut intodeauna sa cant. Pentru mine nu e greu si nu e complicat. Sunt lucruri pe care le simt si pot sa le transmit.
Ca actrita am debutat cu Divertis, inainte de a incepe Facultatea de Teatru – Actorie. Am convingerea ca trebuie sa fii foarte talentat pentru a practica meseria de actor. Ceea ce face facultatea este o „slefuire a unui diamant”. Asta a insemnat si pentru mine facultatea. Este foarte importanta metoda profesorilor cu care lucrezi. Sunt fericita ca am avut profesori extraordinari precum Gelu Colceag, Adriana Popovici, Alexandru Bindea si Margareta Pogonat.
Facand o paranteza, revin la teatru si va povestesc ceva ce s-a intamplat cand se monta la Teatrul National „Radu Stanca” din Sibiu un spectacol numit „Derbi”. Regizoarea mi-a spus ce trebuie sa fac iar eu i-am raspuns ca nu pot. De ce? Pentru ca nu mi se potrivea. Vreau sa spun ca, daca un text nu mi se pliaza pe suflet sau nu-l simt, nu-l pot canta. In arta nu se poate minti. Te minti pe tine insuti.
– Aveti o voce deosebita. Cum reusiti sa o pastrati, tinand cont de faptul ca sustineti spectacole in aer liber, in fum…?
– Cel mai bun remediu pentru voce sunt somnul si repausul vocal total sau, cum bine spunea, prietena mea Angela Gheorghiu, mutenie totala.
– Se tot vorbeste despre legea playback-ului. Va fi agreata de solisti?
– Nu, cu siguranta. Sunt foarte putini interpreti care mai canta live. Va fi mare nemultumire pentru unii…
– Sunteti una dintre cele mai populare vedete, atat in tara, cat si in afara. Care ar fi cheia acestei popularitati?
– Nu stiu. Oriunde ma aflu, indiferent daca am 10 spectatori sau 10.000, cant la fel. Insa ceea ce pot spune este ca ma bucur de mai mult susces in strainatate. Nu ma refer la public, pentru ca el este dornic de voci bune, ma refer la cei care promoveaza sau cei care ar putea sa sustina aceste spectacole, adica la oamenii care decat sa sponsorizeze un concert live prefera sa bage bani in manechine. N-am nimic cu acestea, dar publicul are nevoie si de cantec adevarat.
– Au trecut peste zece ani de cand vocea dvs. ne incanta, ne tulbura sufletele si tacerile. Sunteti multumita de ce-ati realizat?
– Sunt un om care se multumeste cu ce are si cu cat a primit pana acum. Ii sunt recunoscatoare bunului Dumezeu pentru ceea ce mi s-a intamplat, indiferent ca au fost lucruri bune sau mai putin bune in viata mea.
– „Opriti timpul”…, ne indemna candva o mare interpreta. Monica Anghel cum ne incurajeaza?
– Sa mergem mai departe, categoric. E cursul firesc al vietii.
– Sunteti o persoana optimista, vesela, plina de farmec, cu mult umor. V-au ajutat aceste calitati in cariera? Ce mesaj le transmiteti cititorilor nostri?
– M-au ajutat atat in viata personala, cat si in cea profesionala. Sa aveti parte de sanatate, de amor si de glorie.
[acf_gallery field="creare_galerie" post_object_field="adauga_galerie" limit="5"]