Pe Croazeta bate vant dinspre est

Trebuie sa recunosc ca titlul nu-mi apartine (desi aici chiar bate vantul). L-am preluat din revista „Le Film fran·ais”, care intr-unul din numerele sale speciale destinate festivalului consacra un material de doua pagini filmelor din Europa de Est, material ilustrat cu trei fotografii, iar din acestea, doua sunt din filmele lui Catalin Mitulescu si Corneliu Po-rumboiu.

„Romania, viitoarea intrata”, in UE fireste

Autorul materialului remarca faptul ca este pentru prima oara in ultimii 16 ani cand cinematografia est-europeana e atat de bine reprezentata la Cannes, cu 10 filme in selectia oficiala si in cele trei sectiuni paralele. Este o prezenta puternica, desi, spune Jo‘l Chapron, „vantul nu bate peste tot cu aceeasi forta.” Nu e Romania prima despre care vorbeste autorul articolului, ci Ungaria, care face acum un tur de forta, plasandu-si trei dintre cele mai bune filme ale sale din ultimul an in trei sectiuni ale festivalului. Dupa ce trece in revista si Polonia (care n-a mai avut un lungmetraj la Cannes din 1996), si tarile baltice, jurnalistul francez ajunge si la Romania. „Romania, viitoarea intrata” suna subtitlul, sub care scrie: „Romania, a treia tara din fostul bloc comunist cea mai prezenta la Cannes de la inceputul anilor '90 isi vede noii cineasti pe primul plan. Dupa Cristi Puiu – care a prezentat "Marfa si banii" la Cannes in 2001 si "Moartea domnului Lazarescu" anul trecut – a venit acum randul lui Catalin Mitulescu ("Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii") si al lui Corneliu Porumboiu ("A fost sau n-a fost?") sa preia stafeta cu lungmetrajele lor de debut. Filmul lui Mitulescu a beneficiat de o coproductie minoritar franceza, asigurata de Philippe Martin (Les Films Pelleas)”.

Copiii romani
ai Cannes-ului

Despre Cristian Nemescu vine vorba in alt paragraf, cel in care jurnalistul francez numeste „Celelalte prezente la Cannes”, subtitlu sub care puncteaza faptul ca, in revansa fata de neselectionarea nici unui scurtmetraj est-european in competitie (exista doar unul in Cinefondation), selectionerii au ales pentru „Semaine de la critique” mediumetrajul romanesc „Marilena de la P7” de Cristian Nemescu, tanar cineast nominalizat in 2004 la Premiile Academiei Europene de Film pentru scurtmetrajul „Poveste la Scara C”. Lista romanilor de la Cannes se incheie cu Cristi Puiu, inclus cu proiectul sau, „Scene of a Crime”/”Hrana pentru pestii mici”, in Atelierul sectiunii Cinefondation. In josul celei de-a doua pagini, Catalin Mitulescu si Corneliu Porumboiu figureaza – cu fotografia si un scurt CV cuprinzand prezentele in festival – printre „Copiii Cannes-ului” (in numar de cinci). Iar pe un tabel comparativ, Romania e trecuta cu 2,22 milioane de spectatori de cinema anul trecut, fata de 92 milioane in Rusia, 23,3 milioane in Polonia, 10,8 in Ungaria si 1,22 in Lituania. Procentual, acest lucru inseamna pentru Romania 1,4% din cota de piata, o nota specificand faptul ca doua treimi dintre spectatori au vazut „Moartea domnului Lazarescu”. Sase filme romanesti au avut premiera anul trecut, mai spune tabelul (fata de 62 premiere in Rusia, 24 in Polonia, 19 in Ungaria si 2 in Lituania). Altfel, afisul filmului lui Corneliu Porumboiu (titlu a devenit in engleza „12:08 East of Bucharest”), colorat in rosu intens, cu o secera plus un ciocan galbene si o fotografie cu Primaria Vasluiului pe fundal, troneaza in centrul Marche-ului, pe aceeasi mare coloana rotunda, foarte vizibila, pe care anul trecut statea afisul cu pisici al filmului lui Cristi Puiu.

Filmele romanesti au intrat in arena

Sambata dimineata, primul film romanesc a avut prima vizionare. Este vorba despre „Marilena de la P7” de Cristian Nemescu. Erau prezenti: producatorul executiv Ada Solomon, actrita Madalina Ghitescu si operatorul Liviu Marghidan. „Marilena de la P7” e un film foarte reusit, in care scenaristii Tudor Voican si Cristian Nemescu merg pe aceeasi linie deschisa de precedentul lor scurtmetraj,
„Poveste la Scara C”. Numai ca povestea de dragoste are ca eroi un pusti de 13 ani (Gabriel Huidan) si o tanara prostituata (Madalina Ghitescu – foarte bun debut in cinema). Regizorul depaseste sigur mai multe locuri comune – de exemplu, subiectul neoriginal sau ghetoul bucurestean (romanesc, pentru unii straini). Filmul s-a turnat intr-unul din ghetourile bucurestene. Toata patina lui e veritabila. Povestea amorului imposibil are multa prospetime, umor si o tandrete pe care precedentul scurtmetraj doar o anunta. Nu e nimic nou in faptul ca un adolescent descopera – macar fulgurant – iubirea printr-o prostituata, ea insasi suferind pentru un fante de ghena, dar felul in care filmul spune aceasta poveste, cu umor, cu apropouri vadite la „Intalnire de gradul trei” si „E.T.”, cu intelegere plina de caldura fata de inocenta si eroismul „S.F.” al varstei il face sa fie primit de spectator cu simpatie.
Filmul lui Cristian Nemescu concureaza la Premiul de debut, Camera d'Or, alaturi de filmele lui Catalin Mitulescu si Corneliu Porumboiu. Sa ne gandim la niste „sferturi de finala” in genul Rapidului si Stelei?