„Dresat pentru a ucide”- manifestul nonviolent al lui Jet Li

Aceeasi echipa care a semnat „Transporter”/”Curierul” 1 si 2, adica Luc Besson si Louis Leterrier, se mentine in atentia amatorilor filmelor de actiune cu unul in care protagonist e Jet Li. Dar el nu e singura vedeta. Pentru a largi randul fanilor, dar si paleta interpretativa a starului chinez (daca se poate vorbi de ea), Morgan Freeman si Bob Hoskins au fost convinsi sa i se alature. Rezultatul e un film mai „profund” decat altele cu Jet Li sau decat „Transporter”, iar ghilimelele au un scop precis. Caci nu gasim profunzime, ci calea care ar trebui sa duca la ea, nu gasim emotie, ci forma ei teoretica. „Danny the Dog”/”Dresat pentru a ucide” e, ce-i drept, un film mult mai elaborat decat obositor-penibilul „Transporter”. Massive Attack si RZA au realizat, de pilda, coloana sonora. Insa ramane un film cu Jet Li, adica un film de actiune, oricat de mult s-ar stradui acesta sa dea impresia ca are o viata interioara, ca gandeste. De altfel, scenaristul Luc Besson are, se pare, sablonul Jet Li bine fixat in minte, din moment ce nu reuseste sa-i descrie un traiect biografic si psihologic convingator, lasandu-l pana la urma in sosul lui.
Pe scurt, Danny (Jet Li) a fost luat de mic de un pungas (Bob Hoskins) care i-a ucis mama si l-a dresat ca un caine sa ucida oameni. Sta cu lesa (fara lant) la gat si, in momentul in care stapanul ii spune: „Omoara-l!”, asta si face. Dresat, mai degraba robotizat, Danny nu e capabil la inceputul filmului nu numai sa vorbeasca, dar nici macar sa aiba constiinta de sine si sa lege ganduri coerente. Dar aceasta stare de lucruri se va schimba cand Danny va cunoaste un acordor de piane (Morgan Freeman), caruia cecitatea ii da posibilitatea sa simta oamenii. In casa acestuia, unde se refugiaza, Danny descopera brusc nu numai prietenia si familialitatea, dar si muzica si dragostea, facand salturi uluitoare de la stadiul larvar initial. Luc Besson se foloseste de metafore si paralelisme comprehensibile, comparandu-l pe insusi batausul lui Li cu un pian dezacordat. Nu banuiam ca zace atata sensibilitate in el. Chiar Jet Li marturiseste, cumva depasindu-si atributiile, ca filmul „este o frumoasa parabola contra violentei”. Chiar asa. De asta poate secventele „de bataie” au loc chiar si atunci cand Danny nu mai vrea sa lupte. Publicul vrea! Bietul Jet Li. A capatat aura unui gladiator aruncat in arena de un sistem pe care nu-l mai poate opri.
„Dresat pentru a ucide”/”Danny the Dog” – 2005, 1h 43 min.; regia Louis Leterrier; scenariul Luc Besson; cu: Jet Li, Morgan Freeman, Bob Hoskins, Kerry Condon; coloana sonora Massive Attack si RZA; distribuit de Prooptiki International Romania.