» In comuna argeseana Cosesti, cunoscuta in Romania pentru productia de bauturi spirtoase, a aparut in urma cu patru ani o afacere absolut inedita pentru specificul zonei.
» Medicul Mircea Ion Floarea a obtinut o finantare europeana pentru amenajarea unei ferme de melci. Micul intreprinzator a trecut prin momente grele la incepul afacerii, cand nu avea piata de desfacere.
» In prezent, intreprinzatorul din Cosesti are toate motivele sa-si vada viitorul in roz. La Teliu, in judetul Brasov, s-a deschis o fabrica de prelucrare a carnii de melc; aceasta ii va prelua investitorului toata productia din ferma.
Helix Pomatia, aceasta este denumirea stiintifica a melcului care creste si se inmulteste intr-o ferma din comuna argeseana Cosesti. Un adevarat "miting" al hoinarilor cu propria casa in spinare, adunati pe o suprafata de 4.000 de metri patrati. Tocmai in localitatea asta, unde anual se organizeaza Festivalul Tuicii, un localnic a decis sa rupa traditia tariei din alambic si sa creasca melci. Intreprinzatorul este Mircea Ion Floarea, un medic pediatru din Bucuresti care, cu ceva vreme in urma, s-a mutat in casa parinteasca din Cosesti. Daca intrebi de medicul Floarea, toata suflarea satului te indruma spre "casa cu anunt". Ferma de melci a fost facuta cu bani europeni, asa ca la poarta trebuie montat, conform uzantelor, un panou albastru, pe care scrie ca investitia a pornit cu ajutorul UE.
Ploaia artificiala
Printre pruni si meri, dominanti la Cosesti, crescatoria de melci iese din peisajul clasic al zonei. Aici sunt "casele" melcilor, in fond niste parcele lungi de cateva zeci de metri si late de cel mult doi metri. Fiecare lot e ingradit cu o plasa neagra, de aproape un metru inaltime. Am ajuns la ferma intr-o dupa-amiaza, moment in care melcii se retrasesera in cochiliile lor.
"Locatarii" se trezesc abia dupa lasarea intunericului si pleaca fiecare pe drumul sau, printre straturile de salata, rapita si trifoi. Melcii nu pot trece dincolo de plasa, pentru ca paravanul e prevazut cu "opritori", un fel de buzunare puse cu gura in jos. Plus ca aceeasi "bariera" e ingropata si in pamant, pana la o adancime de 30 de centimetri. Ferma beneficiaza de ploaie la comanda. Dar asta nu se intampla datorita unei vraji, ci unui buton. Este, de fapt, o ploaie artificiala. A fost pusa la punct o instalatie, cu fantani arteziene, ramificatiile acoperind tot perimetrul. Revenind la mancarea pentru micile vietati, trebuie spus ca acestea beneficiaza si de suplimente alimentare, cum ar fi dovlecei, morcovi si floarea-soarelui.
Frica de Europa a functionarilor
Povestea fermei din Cosesti a inceput cu patru ani in urma, atunci cand Mircea Floarea a descoperit primele informatii despre o afacere nu foarte greu de pus pe picioare si mai ales rentabila, dupa cum e prezentata in diverse publicatii de specialitate. Mai greu a fost, in schimb, sa obtina toate avizele necesare din partea autoritatilor romane, ca sa primeasca finantarea europeana de care avea nevoie.
"Am alergat sase luni dupa zeci de hartii si stampile. Ma gandeam sa renunt, din cauza birocratiei", isi aminteste argeseanul, care ne povesteste ca ajungea la diversi functionari carora le era frica sa elibereze o adeverinta atunci cand auzeau ca la mijloc e Uniunea Europeana.
"Le era teama ca nu cumva sa greseasca, pentru ca stiau ca aceste hartii vor ajunge pe masa expertilor europeni", completeaza el. Dar pana la urma totul s-a terminat cu bine si ferma a fost pusa pe picioare, cu 34.000 de euro, aproape jumatate din suma insemnand bani europeni, restul fiind contributia romanului. Daca birocratia autohtona i-a tocat nervii intreprinzatorului, am auzit in schimb numai vorbe bune despre relatia sa cu institutiile europene.
"A fost o surpriza placuta sa-i vad foarte seriosi pe cei de la SAPARD. Chiar daca si ei sunt tot romani, in cadrul acestui program european din Romania treaba e facuta totusi nemteste", e multumit intreprinzatorul de colaborarea cu UE.
Respins de francezi
Dar momentele neplacute nu vin doar din Romania. Exista tari, precum Italia si Franta, unde cererea de melci pentru consum este foarte mare. Carnea este considerata o delicatesa, destinata celor cu gusturi fine si buzunare pline. Asta a sperat si romanul din Cosesti: ca marfa lui va ajunge pe mesele bogatilor. Numai ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ, cu atat mai mult cu cat targul e dincolo de granita. Medicul a fost in Franta, in cautare de clienti, dar i s-a spus in fata ca francezii nu fac afaceri cu romani. "Nu mi s-a explicat de ce exista aceasta aversiune fata de noi. Ma gandesc ca au avut probleme cu alti romani", incearca sa-si explice omul. Italia a fost, la randul ei, o alta dezamagire pentru conationalul nostru, din cauza conditiilor inacceptabile puse la vanzarea melcilor. "Eram la doi pasi de faliment din cauza ca nu reuseam sa-mi vand productia", recunoaste doctorul. Salvarea a venit tot din Romania, anul acesta, dupa ce a aflat de fabrica de prelucrare a carnii de melc din comuna Teliu, judetul Brasov. "Cei de acolo vor veni luna asta la ferma mea, sa vada care sunt conditiile", mai spune euroafaceristul din Cosesti.
Melcul tras prin inel
Se iau probe din sol, din apa. Totul trebuie sa fie curat, departe de orice fel de substante chimice, inclusiv mancarea destinata gasteropodelor. Acestea sunt normele europene pentru o ferma de melci, care intra in categoria sistemelor agricole ecologice. Toate echipamentele folosite aici respecta cerintele stabilite la Bruxelles.
"Am avut nenumarate controale de la SAPARD, in ultimii ani, pentru a demonstra ca respect punct cu punct regulile comunitare", explica Mircea Floarea cum au fost primii ani ai afacerii sale. Dar mai trebuie urmate si regulile autohtone, pentru ca de data asta e vorba de modul in care livrezi marfa la fabrica. Sigur, pana la urma e vorba tot despre standarde internationale de calitate. Spre exemplu, fiecare melc trece printr-un inel, pentru a se vedea daca are marimea necesara comercializarii. Inelul are un diametru de cel mult 34 de milimetri. Nu se masoara si cochilia, evident. Cu o saptamana inainte de livrare, "micutii" sunt "pusi la post", nu mai primesc hrana, pentru a elimina toate mizeriile. Transportul pana la fabrica se face intr-o masina frigorifica. Crescatoria la care am fost noi e deja gata sa livreze aproape patru tone de melci, la pretul de achizitie de trei euro pentru un kilogram.
Oua de melc
Doi ani si jumatate trebuie sa treaca pana cand melcii sunt gata pentru farfuriile oamenilor. si pot ajunge acolo sub diverse forme, de la carnea propriu-zisa, pe care o prepari acasa dupa propriul gust, pana la o serie intreaga de variante industrializate, precum salamul ori carnatii. Mai aflam ca la altii se face comert si cu oua de melc. Francezii, de exemplu, mananca asa-numitul "caviar alb". Un melc face cam 80 de oua de fiecare data, iar reproducerea poate ajunge pana la trei "episoade" intr-un an. "Carnea de melc are o valoare energetica asemanatoare cu cea a pestelui si e recomandata persoanelor care tin regim alimentar", stie producatorul, mai ales ca a trecut si printr-un curs de specializare in domeniu. A mai aflat ca si romanii mananca melci, in unele localitati de la Dunare sau din Moldova. Cu toate acestea, Ion Floarea stie ca toata productia de gasteropode de la noi se exporta. De la o vreme, au inceput si vecinii lui sa-l intrebe cum e cu ferma de melci. Parca ar vrea sa incerce si ei. Mai ales ca normele europene au pus capac cazanelor pentru facut tuica…
» Asocierea nu tine la romani
Nu toate fondurile alocate romanilor prin programul SAPARD au fost si utilizate. Intre 2000 si 2006, doar 18,72% din sumele destinate grupurilor de producatori agricoli care ar fi trebuit sa deruleze un proiect comun au fost cheltuite. Nici in ceea ce priveste investitiile din domeniul agromediu lucrurile nu au fost pe masura asteptarilor. Intreprinzatorii n-au reusit sa obtina decat 47,02% din totalul fondurilor pe care UE le-a alocat in acest scop. Pentru restul domeniilor situatia e mult mai buna, gradul de absorbtie a fondurilor comunitare fiind de cel putin 88%. (Datele au fost furnizate de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.)
