Volumul de mărfuri operate în 2017 în cele trei porturi a fost de 7,95 milioane tone, mai mare decât în 2016 (6,51 milioane tone) și 2015 (7,2 milioane tone), dar este sub nivelul dinaintea crizei, respectiv din anul 2008, când au fost operate portuar 10,7 milioane de tone de mărfuri.
Este o evoluție peste așteptări, mai ales dacă ținem cont și de faptul că în primul semestru din 2017 au fost pierderi consistente din cauză că timp de o lună navigația pe Dunăre a fost blocată de banchizele de gheață, iar asta a adus pierderi foarte mari unui număr de 44 de companii de navigație și a determinat scăderea cu 18% a volumului de mărfuri care a tranzitat porturile maritime de la Dunăre. Pe parcursul anului a fost recuperată pierderea și a fost realizat un plus de activitate portuară, asta indicând o tendință de creștere a acestui domeniu economic.
Siderurgia, cel mai mare volum de mărfuri
O comparație a fluxurilor de mărfuri prin cele trei porturi, indică menținerea indicatorilor din anii trecuți, cel mai mare volum de mărfuri fiind înregistrat în porturile din Galați, cu 4,4 milioane tone, urmate de Portul Tulcea, cu 1,93 milioane tone, și Portul Hercules din Brăila, cu 1,6 milioane tone.
Volumul mare de mărfuri operate prin cele 5 porturi din Galați este determinat în primul rând de exporturile de laminate și importurile de materii prime sau de fier vechi pentru siderurgie, prin Portul Mineralier Romportmet S.A. al ArcelorMittal fiind operate 3,6 milioane tone. Prin celelalte porturi din Galați au fost operate cantități mai mici. Prin danele Portului Bazinul Nou au trecut 349.585 de tone, Portul Docuri a fost tranzitat de 237.183 de tone de mărfuri, în Transeuropa Port S.A. Galaţi a fost operat portuar un volum de 107.163 de tone, iar prin Portul Comercial Galaţi au trecut 41.688 tone de mărfuri. Siderurgia este și domeniul care generează tranzitarea Portului Tulcea de un important volum de mărfuri, minereu sau laminate.
Berbecuți și baloți de lucernă pentru țările arabe
Structura mărfurilor care tranzitează porturile dunărene oferă imaginea economiei din regiunea Dunării de Jos. Potrivit directorului Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, Luigi Ciubrei, fiecare port are specificul său, mărfurile tranzitate ținând de activitățile economice din zonă, care determină și structura curenților de marfă, în special la export. În porturile de la Galați și Tulcea ponderea mare este deținută de laminate și minereuri pentru cele două combinate, ArcelorMittal Galați și Alum Tulcea, acești curenți de marfă fiind completați de cel de îngrășăminte pentru agricultură și cereale.
În special la capitolul „cereale” 2017 a fost un an foarte bun pentru exploatarea portuară la Dunăre. Noi curenți de marfă care au câștigat o pondere ceva mai mare în Portul Brăila sunt exportul de berbecuți și de baloți de lucernă pentru țările arabe.
Exploatarea portuară nu a depășit criza
Dacă în perioada 2002-2008 în cele trei porturi maritime de la Dunăre erau operate portuar în fiecare an 10-12 milioane de tone, după 2009 porturile dunărene au trecut printr-o situaţie mai dificilă decât aceea din 2001, când unul din efectele războiului din fosta Iugoslavie a fost scăderea navigaţiei şi a ope-rării portuare la Dunăre. În 2000 și 2001, chiar și pe fondul războiului din fosta Iugoslavie traficul portuar era de 9,1-9,6 milioane de tone.
Criza economică a avut un efect catastrofal asupra exploatării portuare la Dunărea Maritimă. De la 10,7 milioane tone în 2008, exploatarea portuară a scăzut la 5,5 milioane tone în 2009. A urmat un ușor reviriment, la 9,1 mili-oane tone în 2010 și 8,2 milioane de tone în 2011, după care au urmat noi scăderi. În 2012 și 2013, au fost operate portuar 6,1-6,6 milioane de tone, după care în 2014 traficul de mărfuri a înregistrat o nouă scădere, la 5,9 milioane tone. După ce în 2015 a fost o creștere la 7,2 milioane tone, iar în 2016 au fost descărcate și încărcate în porturile de la Dunărea Maritimă doar 6,51 milioane tone. Cu un volum de 7,95 milioane de tone, 2017 poate constitui speranța unui reviriment.
