Importanța reformelor din România este subliniată și de prezența pe 30 martie a șefului Fondului Monetar Internațional, Dominique Strauss-Kahn, prima vizită în ultimii 12 ani a unui director general al Fondului. Una dintre legile incluse în acest pachet este legea pensiilor, pe care Parlamentul trebuie să o adopte de urgență. Legea în cauză este una dintre restanțele țării noastre față de instituția mondială, le-a transmis ieri șeful statului partidelor politice convocate la Palatul Cotroceni. FMI condiționase acordarea tranșelor trei și patru de adoptarea de către Parlament a legii pensiilor și responsabilității fiscale, care ar fi trebuit să devină efective în luna februarie. Deși cele două legi nu fuseseră adoptate, FMI a acordat României cele două tranșe în valoare de 2,3 miliarde de euro. România a obținut și o derogare din partea conducerii FMI, referitoare la nivelul arieratelor.
Vizita FMI menționată de Băsescu ieri, anunțată și de Fond tot ieri, prin intermediul unui comunicat de presă, va preceda cu o lună o misiune de evaluare a FMI în țara noastră. Rezultatul condiționează acordarea celei de-a cincea tranșe, care urmează să meargă integral la BNR, nemaifiind destinată acoperirii deficitului bugetar. Faptul că șefii FMI vin în România cu o lună înaintea misiunii oficiale de evaluare îi determină pe analiști să considere că FMI dorește să mobilizeze astfel clasa politică în vederea îndeplinirii angajamentelor pe care ni le-am luat față de Fond.
Delegația FMI se va întâlni cu președintele Traian Basescu, cu premierul Emil Boc, cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Strauss-Kahn se va adresa și plenului reunit al Parlamentului. Din delegația FMI va face parte și șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanțare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. La începutul lunii mai 2009, FMI a virat prima tranşă din împrumut (aproximativ 4,8 miliarde euro), care a intrat la rezerva BNR, iar în luna septembrie a acordat şi banii aferenți celei de-a doua tranşe (1,85 miliarde euro), din care jumătate au intrat la rezerva valutară a BNR şi jumătate în contul Trezoreriei statului aflat la BNR. Tranșele trei și patru au fost primite de țara noastră în luna februarie 2010.
„Cred că sosirea lui Strauss-Kahn la București, prima vizită după 12 ani a unui șef FMI, are două aspecte: în primul rând, reprezintă o vizită de încurajare a reformelor ce trebuie completate, în al doilea rând, arată că România se află pe un drum corect și, în condițiile implementării politicilor fiscale și monetare pe termen lung, va avea un viitor bun. Kahn nu vine să tragă pe nimeni de urechi, mesajul lui va fi către populație”, spune Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
Legea sistemului unitar de pensii își propune să omogenizeze drepturile bănești ale vârstnicilor, în condițiile în care în prezent există nu mai puțin de 80 de acte normative care reglementează sistemul. Existența multitudinii de prevederi legislative a dus la apariția unor discrepanțe majore între pensiile acordate de stat. Raportul între cea mai mare și cea mai mică pensie depășește 100:1 (37.000 lei, față de 350 lei.)
