Magistraţii Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea, precum şi reprezentantul societăţii civile Victor Alistar au fost eliminaţi din CSM, prin decizia Curţii Constituţionale. Senatul trebuie să anunţe organizarea de noi alegeri pentru aceste locuri.
Judecătorii constituţionali au decretat că Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea au avut mandate întregi de şase ani, iar legea interzice reînoirea lor, şi au constatat că Senatul a greşit când i-a validat ca membri aleşi ai CSM. În privinţa lui Alistar, Curtea Constituţională a acuzat Senatul că nu a ţinut cont de criteriile de incompatibilitate obligatorii şi nici de cele constituţionale, care impun o imagine publică imaculată unui reprezentant al CSM. Alistar nu îndeplinea aceste criterii deoarece Agenţia Naţională de Integritate a descoperit că acesta a ocupat simultan trei funcţii incompatibile: purtător de cuvânt la Agenţia Funcţionarilor Publici, avocat şi director executiv la Transparency Internaţional România. De asemenea, magistraţii constituţionali au amintit că Alistar apare într-un dosar penal la Parchet pentru fals în declaraţia de avere.
Unde a greşit Senatul
Potrivit motivării Curtii Constituţionale, Senatul era obligat să verifice legalitatea atât a candidaturilor cât şi a alegerilor fiecărui membru CSM şi abia după aceea să le valideze. Reamintim că în decembrie 2010, Senatul României i-a validat în bloc (listă) pe magistraţii aleşi pentru CSM, fără a analiza dacă s-a respectat legea din momentul acceptării candidaturilor acestora. De asemenea, Senatul i-a ales, tot prin hotărâre, pe Victor Alistar şi Corina Dumitrescu în CSM ca reprezentanţi ai societăţii civile, fără a ţine cont de petele biografice ale lui Alistar. Împotriva celor două hotărâri ale Senatului PDL a înaintat două contestaţii: una îi viza pe magistraţi, alta pe membrii societăţii civile din CSM aleşi de Senat. Curtea Constituţională a admis ambele contestaţii, cu opinia separată a magistraţilor Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Puskas Valentin Zoltan care au considerat legale ambele hotărâri ale Senatului.
________________________________________________________________________
Victor Alistar, eliminat din CSM
„Decizia Curţii Constituţionale a fost dată în afara competenţelor ei. Şi-a depăşit astfel atribuţiile. Curtea a comis un abuz pentru că nu m-a audiat. Însă decizia Curţii este definitivă şi obligatorie şi eu nu mai pot face nimic. Singurii care pot face ceva împotriva abuzului sunt Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României. Aştept reacţiile acestor instituţii.”
________________________________________________________________________
Georgeta Barbălată, purtător de cuvânt la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Deciziile Curţii Constituţionale nu pot fi contestate de nici o autoritate publică, în consecinţă nici de Înalta Curte, ele sunt definitive, obligatorii şi trebuie executate. Potrivit legii, Curtea Constituţională îşi stabileşte singură competenţele, deci nici o autoritate, nici cea judecătorească, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu poate afirma că această instanţă a comis un abuz de drept.”
________________________________________________________________________
Iulian Urban, senator, autor al contestaţiilor admise de Curtea Constituţională
Senatul României nu poate cenzura Curtea Constituţională, acest lucru se învaţă în anul întâi la Facultatea de Drept, iar Alistar spune că a făcut Dreptul. Nimeni nu poate cenzura hotărârile Curţii Constituţionale. Senatul trebuie să ia act de ele şi să le aplice, adică să-i valideze din nou pe cei aleşi corect, să anunţe organizarea de alegeri pentru cei trei magistraţi eliminaţi din CSM şi, la rându-i, să organizeze noi alegeri pentru locurile reprezentanţilor societăţii civile.”
________________________________________________________________________
Viorica Costiniu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România
Deciziile trebuie respectate, dar trebuie să vedem realitatea că au fost aleşi şi nu putem să nu reflectăm că a fost anulat votul majorităţii magistraţilor, care reprezintă puterea judecătorească. Senatul trebuie să purceadă la procedura inversă, adică să anunţe CSM să facă noi alegeri.”
________________________________________________________________________
Dan Chiujdea, procuror, eliminat din CSM
Am luat act de motivarea Curţii Constituţionale. În continuare, Senatul este abilitat şi învestit de Curtea Constituţională să îi pună în aplicare dispoziţiile.”
________________________________________________________________________
Mircea Geoană, preşedintele Senatului
Senatul României va analiza, în prima şedinţă a Biroului Permanent, modalitatea de rezolvare a vidului constituţional astfel creat.”
________________________________________________________________________
Alegeri din 6 în 6 ani
CSM este format din 19 membri, dintre care trei sunt de drept (procurorul general al României, ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), doi din partea societăţii civile, aleşi de plenul Senatului, 14 magistraţi – 5 procurori şi 9 judecători – aleşi în alegeri generale. Alegerile se ţin din şase în şase ani.
Care este rolul Curţii Constituţionale
Curtea Constituţională controlează constituţionalitatea hotărârilor Parlamentului care afectează valori, reguli, principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor care sunt reglementate în Constituţie. CSM este o instituţie reglementată de Constituţie şi, prin componenţa sa, reflectă structura autorităţii judecătoreşti şi asigură legătura cu societatea civilă.
