Nae Caranfil da turul de manivela cu o hora

Dupa o pauza de cinci ani (de la „Filantropica”), Nae Caranfil intra in filmari in ziua de 6 iulie. In sfarsit, cu „Restul e tacere”, proiect apropiat de sufletul sau, dificil din pricina costurilor. Produs de Domino Film cu sprijin de la CNC (10 miliarde lei vechi, cei mai multi bani primiti anul trecut de un film romanesc), cu sprijin de la trusturi media, „Restul e tacere” promite sa fie un film de referinta pentru cinematografia romana, asa cum fusese si „Razboiul de independenta”, filmul realizat in 1912 de Aristide Demetriad, care a lansat cinematograful autohton si despre care trateaza scenariul scris de Nae Caranfil. Nu era primul, dar istoria era scurta. Nu mai devreme de anul 1896, in luna mai, redactia de pe Calea Victoriei a ziarului „l'Independance Roumaine” gazduia primele proiectii cinematografice cu productiile Fratilor Lumiere (prezentate in premiera la Paris in decembrie 1895). Primele imagini romanesti au fost proiectate in iunie 1897, iar primul film romanesc de fictiune a fost „Amor fatal” de Grigore Brezeanu, care a avut premiera in 1911. Acelasi Grigore Brezeanu, alaturi de tatal sau, Ion Brezeanu, de actorii Constantin Nottara, Aristide Demetriad si altii alcatuiesc un an mai tarziu o societate care isi propune sa „fabrice filmul razboiului de independenta”, dupa cum scria mai tarziu Ion Cantacuzino in „Momente din trecutul filmului romanesc”. Avand entuziasm, nu si bani, initiatorii obtin sprijinul armatei (plus consilieri militari), precum si pe cel al lui Leon Popescu, proprietarul „Teatrului liric” si unul dintre cei mai instariti oameni ai vremii. Filmul se face in regia lui Aristide Demetriad, are premiera pe 2 septembrie 1912 la cinema „Eforie”, a fost bine primit, dar Grigore Brezeanu iese ciufulit, pentru ca in presa se scrie mai mult despre Leon Popescu decat despre realizatorul filmului.
Nae Caranfil avea deci subiectul in servieta de mai multi ani si a dorit la un moment dat sa faca filmul in preajma aniversarii unui secol de cinema. Subiectul a ramas actual, nu numai pentru ca el anunta relatia complicata de azi dintre arta si business, dar, dupa cum spune regizorul, tese „o fresca despre un timp si un spatiu in care ofensiva Occidentului se lupta cu mostenirea Orientului, in timp ce romanii se imbata constiincios, muind mititeii in sampanie”. Pana sa faca rost de bani, scenariul a mai fost premiat in 1995 cu Trofeul Martin & Rossi la Festivalul de film de la Paris si cu Trofeul Hartley & Merrill, second prize la Los Angeles in 1999. La concursul CNC de anul trecut a avut cele mai bune note. „Restul e tacere” e un film scump, 2,4 milioane de euro, cifra care il plaseaza in topul celor mai scumpe filme romanesti. Turul de manivela se da langa Bucuresti, la Moara Vlasiei, prima zi de filmare fiind, dupa cum ne-a declarat Nae Caranfil, cea a unei hore. Din 10 iulie filmarile devin spectaculoase, pentru ca echipa se muta la Calugareni, cu mari desfasurari de forte – armata, figuratie etc. Filmarile ar trebui sa ia sfarsit in preajma Craciunului. Distributia ii numara pe Marius Florea Vizante si Ovidiu Niculescu (lansati de Nae Caranfil in „Filantropica”), Florin Zamfirescu, Valentin Popescu, Mirela Zeta, Silviu Biris, Nicu Mihoc. Directorul de imagine Marius Panduru va filma in cinemascop, iar Doina Levintza semneaza costumele. De decoruri raspunde Calin Papura. Producatorul filmului e Cristian Comeaga, partenerul traditional al lui Nae Caranfil.