2.1 C
București
joi, 6 februarie 2025
AcasăEconomieDoar 1,19% din bani pentru podul peste Dunăre de la Brăila. Finanțare...

Doar 1,19% din bani pentru podul peste Dunăre de la Brăila. Finanțare în bătaie de joc

[acf_gallery field="creare_galerie" post_object_field="adauga_galerie" limit="5"]

După entuziasmul din toamnă, când a fost anunțat rezultatul licitației pentru construirea podului peste Dunăre de la Brăila și se părea că începe numărătoarea inversă a celor 48 de luni la finalul cărora podul ar urma să fie inaugurat, încep să apară și unele semne că  lucrurile nu vor merge chiar „en fanfare”.

În 2018, primul din cei patru ani în care va fi pro­iectat și construit podul, în buget e prevăzută o sumă care reprezintă doar 1,19% din valoarea investiției.

Cum era de așteptat, a fost contestată licitația și din acest punct de vedere situația nu este pe deplin rezolvată, existând posibilitatea contestării și în instanță după ce CNSC a respins contestația, dar și alocarea de fonduri pentru anul 2018 este sub așteptări.

La momentul anunțării licitației, reprezentanții Companiei Naționale pentru Auto­străzi și Infrastructură Rutieră (CNAIR) afirmau că podul de la Brăila este „cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani”.

Era de așteptat ca și alocarea de fonduri din 2018, primul dintre cei patru ani de proiectare și construire a podului, să fie pe măsura „etichetei”, dar nu s-a întâmplat. În bugetul pe 2018, este alocată pentru investiția în construirea podului peste Dunăre de la Brăila o sumă de 23,8 milioane lei, adică 1,19% din valoarea ofertei cu care a fost câștigată licitația, de 1.995.932.260 lei, fără TVA.

Cei de la CNAIR susțin că nu ar fi motive de îngrijorare, pentru că „aceşti bani sunt doar pentru proiectare şi alte servicii”, restul banilor urmând să vină prin credit angajament de la buget. Nu avem nici un motiv să punem la îndoială afirmațiile reprezentanților CNAIR, dar în general marile proiecte de infrastructură au fost tergiversate la pachet cu declarații liniștitoare că orice impas va fi depășit și până la urmă lucrurile vor merge bine.

Semnarea contractului, amânată

La licitația din luna octombrie s-au prezentat două consorții, Asocierea Astaldi S.p.A. (Italia) – IHI Infrastucture Systems Co. Ltd. (Japonia) și o asociere de firme din China, România și Spania, respectiv Asocierea China Communication Construction Company Ltd (China) – China Road and Bridge Corporation (China) – Eptisa Servicios de Ingenieria SL (Spania) – Euro Construct Trading 98 SRL (România) – CCCC Second Harbour Engineering Co Ltd (China) – CCCC Highway Consults Co Ltd (China).

Ambele asocieri sunt formate din companii cu mare experiență în domeniu. A câștigat licitația Asocierea Astaldi – IHI Infrastructure Sistems, cu oferta de 1.995.932.260 lei, fără TVA, sub valoarea estimată, de 2,025 miliarde lei fără TVA. Chiar în ziua anunțării rezultatului, licitația a fost contestată de asocierea condusă de China Communication Construction Company Ltd.

La sfârșitul lunii noiembrie, Consiliul Național de Solu­ționare a Contestațiilor (CNSC) a respins contestația ca fiind inadmisibilă, dar, potrivit legii, asocierea reprezentată de China Communication Construction Company Ltd mai poate contesta la Curtea de Apel București. Dacă se va întâmpla asta și va exista un proces, momentul semnării contractului ar putea fi amânat cu câteva luni.

Varianta optimă: contract unic

Faptul că podul ar putea fi inaugurat după 48 de luni de la semnarea contractului este facilitat prin faptul că a fost evitată disocierea etapelor, prin încheierea unui contract pentru proiectare și a altui contract pentru construirea podului. Proiectul a fost relansat la începutul lui 2016 de guvernul condus de Dacian Cioloș, când CNADNR/CNAIR a refăcut studiul de fezabilitate.

În aprilie 2017, fostul premier Sorin Grindeanu a luat decizia de a scoate la licitație proiectarea și construirea, la pachet, într-un singur contract. Altfel, în primă fază s-ar fi vorbit doar de desemnarea firmei care să realizeze pro­iectul, după care, la viitoare schimbări de miniștri sau guverne, când sunt schimbate și prioritățile din Master Planul de Transport, proiectul putea rămâne, prăfuit, prin fișetele CNAIR. Proiectul podului de la Brăila a mai trecut prin astfel de tergiversări, primul studiu de fezabilitate fiind realizat în 2003.

38 de metri deasupra Dunării

Podul de la Brăila va fi al cincilea pod peste Dunăre din România. Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 metri, din care 1.120 metri este deschiderea centrală.

La aceasta se adaugă două deschideri laterale de 489 metri pe malul dinspre Brăila şi 364 metri pe malul dinspre Tulcea. Gabaritul pe verticală al podului suspendat va fi de 38 metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, ast­fel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială. Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 de metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,50 metri lăţime fiecare.

Conform studiului de fezabilitate, valoarea totală a investiţiei depăşeşte 2 miliarde de lei, fără TVA. Construirea podului va fi completată de o nouă infrastructură rutieră pe cele două maluri, viaducte, giratorii, drumuri de legătură etc.    

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă