„Este un proiect care prevede următorul lucru: să intervenim pe OG 13/2011, care plafonează împrumuturile între persoanele juridice, între persoanele fizice, dar care nu plafonează dobânda între persoana juridică şi cea fizică”, a explicat Daniel Zamfir. „Aceasta a rămas neplafonată”, a mai spus senatorul PNL.
În opinia lui, faptul a dus la „nebunia dobânzilor rostogolite la IFN, zona în care s-a ajuns la dobânzi de 3.000%-4.000%. Nu vrem să inventăm nimic, decât să reglementăm dobânda remuneratorie şi penalizatoare între persoanele juridice şi fizice.
Băncile nu vor putea da credite cu o dobândă mai mare de 50% peste dobânda-cheie a BNR. Care dobândă acum e 1,75%. Poate în viitor va fi 2% sau 3%”, a mai spus liberalul. Şi exact aşa se întâmplă. Acum este 2%.
„Într-adevăr, au venit unii să se plângă: dom’le, suntem în faliment, că nu ne descurcăm cu doi-şi-ceva dobândă. Pentru că am consultat băncile, ele zicând că e o nebunie, că o să dea faliment… Dar, dacă ele dau dobânda la depozite zero-virgulă-ceva, iar la credite o să ia doi-şi-ceva la sută, păi nu e bine? Eu zic că e bine!”, a opinat Zamfir.
O măsură care se va întoarce împotriva clienţilor
Experţii consultaţi de „România liberă” sunt contra iniţiativei legislative. „Mi se pare absurdă şi în contradicţie totală cu economia de piaţă”, a declarat analistul financiar Aurelian Dochia. „Discutăm de atâta vreme despre economia de piaţă – a spus Dochia pentru “România liberă – şi, pe de altă parte, introducem măsuri din acestea, de control al preţurilor esenţiale, care n-au nimic de-a face cu economia de piaţă.”
Şi analistul economic Ion Radu Zilişteanu este de aceeaşi părere. „Aceasta ar desfiinţa definitiv piaţa liberă în domeniul bancar. Dobânzile bancare se formează pe piaţa bancară ca urmare a cererii, a ofertei, a influenţelor altor sisteme financiare. Ele urmăresc nişte cotaţii internaţionale, stabilite pe pieţe libere”, a explicat Zilişteanu.
Acesta a detaliat că „însăşi piaţa interbancară sau intermonetară este o piaţă liberă în România. Aici, se formează dobânzile între băncile comerciale, care plasează, respectiv atrag resurse financiare”. Zilişteanu susţine că „introducerea unei astfel de legături ar însemna anularea pieţei bancare, ca piaţă liberă”.
Noi teste de stres
Pe de altă parte, Aurelian Dochia consideră că „astfel de măsuri, care par să fie protective şi în favoarea consumatorului, întotdeauna sfârşesc prin a se întoarce împotriva lor”. Până la urmă, explică Aurelian Dochia, „în condiţiile în care băncile sunt restricţionate şi se impune o dobândă în funcţie de condiţiile particulare de luare la fiecare credit şi de riscurile de la fiecare credit, evident că nu vor mai putea primi credit. Foarte mulţi dintre cei care se duc la bancă vor fi refuzaţi”.
Deci băncile vor reacţiona, eliminând anumite categorii de produse de creditare? „Bineînţeles”, spune Dochia, dar vor elimina „şi anumite categorii de clienţi cu risc ridicat”. Băncile vor face teste de stres pentru noile condiţii de creditare? „Da. Bineînţeles”, spune analistul.
Cum trebuie să reacţioneze la această idee actorii din piaţa financiar-bancară din România? „Cred”, a spus Aurelian Dochia, „că actorii din piaţa financiar-bancară trebuie să explice consecinţele unei asemenea măsuri şi faptul că numai în aparenţă are un caracter protector. Ea are, de fapt, consecinţe extrem de negative, tocmai pentru cei pe care se presupune că îi protejează şi care vor fi pur şi simplu eliminaţi”.
Aurelian Dochia, analist financiar: “În condiţiile în care băncile sunt restricţionate şi se impune, evident că nu vor mai putea primi credit. Foarte mulţi dintre cei care se duc la bancă vor fi refuzaţi.”
Băncile devin instituții de economisire
Ion Radu Zilişteanu prefigurează și alte efecte perverse ale proiectului legislativ. „Consecinţa”, crede acesta, „ar fi că băncile vor atrage depozite din România şi vor da credite în altă parte. Devin bănci de economisire în România şi bănci de creditare în afara ţării”.
Astfel, „este posibil ca românii ulterior să aibă numai varianta să-şi ia credite din alte state”. Totuşi, nu depinde şi în ce monedă anume sunt aceste credite din alte state? Pentru că, dacă sunt într-o monedă care, la un moment dat, în raport cu leul, se apreciază, vor apărea portofolii de credite neperformante. „Staţi puţin”, replică Zilişteanu, „de ce credem noi că o bancă din Germania sau din Franţa ar fi împiedicată să dea credite în lei?”.
Aşa cum există posibilitatea ca, în timp ce subsidiara unei transnaţionale din România devine bancă de debit, o altă sucursală din Austria sau din Italia a aceleiaşi bănci să dea credite în lei în România? „Da, este posibil şi aceasta”, spune analistul. În prezent, piaţa bancară europeană s-a liberalizat complet. Orice bancă poate să acţioneze în România imediat după ce a notificat BNR. Astfel sunt, de exemplu, ING sau IdeaBank.
Nu va avea efectele scontate
„Practic, măsura aceasta (n.n. – a senatorului Zamfir) nu va avea efectele scontate”, a explicat pentru RL Ion Radu Zilişteanu. „Domnul Zamfir – crede expertul – nu înţelege mecanismele de pe piaţa bancară. Ar fi bine să întrebe pe cineva. Nici dl Piperea nu le ştie prea bine. Legea dării în plată nu a avut un efect foarte mare. A fost absorbită de sistemul bancar. La fel va fi cazul şi cu o eventuală lege din aceasta.”
„Într-o economie de piaţă liberă nu putem discuta despre control la preţuri”, susţine profesorul universitar Ionuţ Dumitru. „Într-o economie planificată, putem discuta despre orice. Într-o economie liberă, preţurile se formează din cerere şi ofertă. Iar dobânda e un preţ. Haideţi să revenim la fundamentele economiei de piaţă!”, spune Dumitru, care este profesor de Finanţe-Bănci la ASE.
