Socul aderarii poate provoca caderea tranzactiilor

In conditiile in care si in momentul de fata Bursa de Valori Bucuresti (BVB) sufera de o acuta criza de lichiditate, ea poate primi o lovitura puternica in momentul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, avertizeaza jucatorii pe piata de capital. Acest scenariu se bazeaza pe faptul ca fenomenul a avut loc intocmai in tarile care au aderat la UE.
Este cazul Greciei, unde valoarea totala a tranzactiilor s-a prabusit de la 100 milioane de euro pe zi inainte de integrare la sub 40 dupa, o evolutie asemanatoare inregistrandu-se si in Ungaria. Daca tinem cont de faptul ca nu ne putem compara nici pe departe cu Bursa de la Atena, in conditiile in care lichiditatea BVB a scazut in ultimul timp chiar si sub 3 milioane de euro, scenariul pare ingrijorator.
„Daca luam in calcul experienta celorlalte tari din regiune, se poate observa ca bursele respective au avut nevoie de un an si jumatate pana la trei pentru a reveni la valorile de lichiditate inregistrate anterior momentului aderarii”, spune Aurel Besliu, important investitor pe piata de capital de la Bucuresti. El spune ca, incepand de anul viitor, cresterile sectorului bancar nu vor mai depasi 10% anual, tinand seama de faptul ca se va inteti concurenta. Pe de alta parte, pentru ca BVB sa se revigoreze, in opinia lui Besliu, ar fi necesar ca numarul emitentilor sa creasca cu peste 500%.

Fondul Proprietatea, pe post de perfuzie

Un fel de colac de salvare pentru bursa damboviteana ar putea consta in listarea Fondului Proprietatea, fapt ce va creste considerabil lichiditatea pietei.
In opinia lui Besliu, cotatia actiunilor Fondului va fi extrem de fluctuanta in primele trei luni, dupa care se va stabiliza. Aceasta deoarece, in momentul de fata, titlurile de valoare emise de Ministerul Finantelor sunt supraevaluate cu 200 pana la 300%. Supraevaluarea este demonstrata si de recentele declaratii ale fostului presedinte al Fondului Proprietatea, Nicolae Ivan, potrivit carora pe piata „gri” aceste titluri se vand chiar si cu discounturi de 75%.
Faptul ca, in primele luni, piata va fi fluctuanta a fost anticipat de acelasi Nicolae Ivan, care-i sfatuia pe fostii proprietari ale caror bunuri au fost confiscate abuziv de regimul comunist sa nu se repeada sa vanda actiunile imediat ce ele vor fi listate. Pe de alta parte, nu putine au fost avertizarile referitoare la intentia unor oameni de afaceri autohtoni, mai mult sau mai putin controversati, de a profita de confuzia de pe piata pentru a acapara cat mai multe titluri ale FP. Aceasta in perspectiva revanzarii lor ulterioare, cu un profit substantial, catre fondurile de investitii din strainatate, care s-au aratat interesate de un asemenea plasament.

Influenta politicului

Aurel Besliu subscrie si el la parerea – tot mai raspandita in ultima perioada in randul analistilor pietei de capital – potrivit careia politicul nu a avut nici o tragere de inima sa incurajeze dezvoltarea bursei.
„O piata cu lichiditate scazuta este usor de manipulat. Lucrurile se complica insa atunci cand valoarea totala a tranzactiilor realizate este considerabila”, spune el. In perioada imediat urmatoare, potrivit lui Besliu, lichiditatea bursiera ar trebui sa creasca la 30-40 milioane de lei pe zi. Intr-o a doua faza, ar fi bine ca valoarea totala a tranzactiilor sa ajunga la 70-80 milioane de lei, altfel va persista acelasi dezinteres.
Dezinteresul este cauzat si de faptul ca impozitul de 16% pe tranzactiile efectuate pe piata de capital este considerat mare de investitori. De exemplu, in Ungaria, impozitul pe astfel de profituri este zero, ceea ce a incurajat considerabil dezvoltarea bursei de valori.