Sorina Matei: La nivelul cel mai înalt al statului român s-a fost discutat scenariul anulării de către CCR, dacă din turul 2 al alegerilor rezultă un candidat „suveranist”

În urma deciziei Curții Constituționale a României (CCR) din octombrie 2024 de a interzice candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, la nivelul cel mai înalt al statului au apărut discuții legate de posibilitatea anulării alegerilor în cazul în care un candidat cu viziuni suveraniste ar fi câștigat scrutinul. Potrivit unor surse, un astfel de scenariu a fost dezbătut intens de oficiali, în contextul creșterii nemulțumirilor populare reflectate în sondaje și al riscului ca voturile să se îndrepte spre candidați anti-sistem.

Contextul din octombrie 2024

După eliminarea din cursă a Dianei Șoșoacă, sondajele sugerau o migrare a voturilor nemulțumiților către George Simion și partidul AUR. Cinci judecători CCR, toți susținuți de PSD, ar fi avut o ședință informală în care s-a discutat anularea rezultatului în cazul unei eventuale victorii a lui Simion în turul al doilea împotriva liderului PSD, Marcel Ciolacu.

Primul tur al alegerilor și răsturnarea calculelor

La 24 noiembrie, în primul tur al alegerilor prezidențiale, voturile au dus la rezultate neașteptate. Deși PSD ar fi direcționat voturi către Simion pentru a-l exclude pe Elena Lasconi din finală, voturile românilor din diaspora au schimbat radical ierarhia. Astfel, Călin Georgescu și Elena Lasconi au ajuns în turul doi, eliminându-l pe Marcel Ciolacu.

Reacția sistemului și „opțiunea nucleară”

După primul tur, temerile establishment-ului s-au accentuat. S-a discutat anularea alegerilor, mai ales că nici Georgescu, nici Lasconi nu erau considerați acceptabili pentru funcția de președinte. Acuzațiile împotriva lui Georgescu au luat amploare, fiind etichetat drept „omul Rusiei”. Klaus Iohannis a inițiat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a declasifica documente, în timp ce CCR a ordonat renumărarea voturilor.

Pe 5 decembrie, CCR a emis decizii contradictorii, respingând inițial cererea de anulare a alegerilor, dar ulterior revenind asupra acesteia. Pe 6 decembrie, Curtea a anulat întreg procesul electoral, invocând documentele CSAT. Voturile a peste 9,4 milioane de români au fost astfel invalidate, iar procesul electoral a fost suspendat.

Prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a anunțat că își va prelungi mandatul până la formarea unui nou guvern, care va organiza alegeri prezidențiale în primăvară. În același timp, secțiile de vot din diaspora au fost închise fără explicații, privând mulți români de dreptul de a vota.

Această situație a generat o criză politică profundă, marcând un moment fără precedent în democrația românească, în care voința cetățenilor a fost subminată de decizii controversate ale instituțiilor statului.

Jurnalista Sorina Matei a prezentat recent această perspectivă, susținând că anularea alegerilor prezidențiale ar fi fost o manevră bine plănuită, orchestrată de președintele Klaus Iohannis, șeful SPP Lucian Pahonțu și liderul PSD Marcel Ciolacu. Aceasta a descris scenariul drept o „lovitură de stat” menită să violeze principiile democrației, avertizând asupra implicărilor profunde asupra viitorului politic al țării. În acest context, Liviu Alexa a adus o analiză proprie, completând tabloul cu o evaluare psihologică și politică a deciziilor liderilor implicați.

Liviu Alexa: Principalul vinovat este Ciolacu

În viziunea lui Liviu Alexa, Marcel Ciolacu poartă o mare parte din responsabilitate pentru criza politică actuală, fiind actorul care a făcut greșeli strategice și a ratat șansa de a folosi în avantajul său relația cu Iohannis. Alexa sugerează că Ciolacu a comis o eroare de calcul politic și de înțelegere a psihologiei liderilor de la Cotroceni, pierzând astfel controlul asupra situației.

Contextul politic și decizia „de supraviețuire” a lui Iohannis

În analiza sa, Alexa explică cum Klaus Iohannis, ajuns într-o situație fără opțiuni internaționale pentru continuarea carierei, a ales să activeze un plan de conservare a puterii pe termen scurt. În septembrie 2024, președintele României, aflat sub presiunea unor posibile anchete legate de afacerile imobiliare ale familiei sale, a decis să creeze o strategie de tip „pat” – o mutare care să-i asigure supraviețuirea politică, fără să fie obligat să facă un pas decisiv către ieșirea din scenă.

În acest context, Iohannis i-a convocat pe liderii PNL pentru a-și anunța intenția de a candida la Senat, mizând pe sprijinul tacit al PSD și al lui Ciolacu. Însă, spre surprinderea sa, liderul social-democrat a refuzat să-l susțină, o decizie care, potrivit lui Alexa, a declanșat haosul politic ce a urmat.

Greșelile strategice ale lui Ciolacu

Alexa subliniază că Marcel Ciolacu, influențat de un anturaj mediocru și de consilieri interesați mai mult de propriile beneficii, a ratat ocazia de a construi o relație strategică cu Iohannis. În loc să-l sprijine pe președinte în planul său de retragere controlată, Ciolacu a încercat să capitalizeze vulnerabilitatea acestuia pentru a-și întări poziția politică. Acest calcul greșit a dus la o destabilizare generală a alianței subterane dintre PSD și Cotroceni.

Iohannis, un oportunist solitar

Alexa îl descrie pe Iohannis ca pe un lider cinic, capabil să acționeze cu o răceală strategică remarcabilă în momente de criză. Decizia de a anula alegerile a fost rezultatul unei analize pragmatice a opțiunilor disponibile, într-un context în care Georgescu și Lasconi, candidați neconvenabili pentru sistem, păreau să preia controlul. Sprijinul tacit al partenerilor internaționali a consolidat această decizie, oferindu-i lui Iohannis o fereastră de manevră politică.

Consecințele anulării alegerilor

Anularea alegerilor a reprezentat o mișcare fără precedent, care a dus la suspendarea procesului electoral și la prelungirea mandatului lui Iohannis. Această decizie a fost justificată prin invocarea unor riscuri de securitate, însă Alexa subliniază că adevărata motivație a fost conservarea controlului asupra instituțiilor-cheie ale statului.