În fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara, primarul neomarxist Dominic Fritz a montat “opritori de credință.” Să mori ca măgarul Doinei? Sau să te minunezi cum a reușit un edil să schimbe fața unui oraș ponosit și gri, din inima Băniei?
După ce echipa de arhitecți neomarxiști ai lui Dominic Fritz a montat un Turn Babel în centrul Timișoarei, sfidând orice perspectivă asupra Catedralei, creativii, stipendiați de Centrul de Proiecte, o comit din nou. O serie de traforaje, batjocorind Sfânta Cruce, cu ciori adulmecând leșul Mântuitorului, sunt montate în ciuda spiritului creștin al urbei.
Misiune ascunsă: Speriați-vă de Mântuitor!
Principala misiune a hidoaselor compoziții, zise artistice, e de a speria copiii, nu pentru a le modela spiritele. Diavolul a săvârșit încă o perversiune. Unde? În fața celei mai reprezentative catedrale a ortodoxiei din Vestul României.
Spălat pe mâini, ca Pilat din Pont, edilul Timișoarei zice mereu că are un Centru de Proiecte, responsabil pentru evenimentele artistice. Și că nu el decide. S-au intersectat avangarda cu suprarealismul pe Corso? Sau păgânii au luat în stăpânire sistemul de comandă al cetății?
Privind cu atenție discursul faptic al neobarbarilor cu mantre de artiști, nu pot să nu-mi aduc de poveștile Banatului meu natal.
Măgarul Doinei din Petrilova a murit din cauza opritorilor
La Petrilova, un sat de munte, exista, conform mărturiei consăteanului bunicului meu, Doru Costea, născut în Ciacova și ajuns mare avocat de Izvorani, o femeie săracă, pe numele Doina. Singurul ei animal era un măgar. Îl lăsa liber pe pajiste, în poala dealului, să pască. Pentru că se îndepărta tot mai mult de casă, stăpâna i-a pus „opritori.” Adică, i-a legat picioarele din față cu un lanț, întâi mai larg, apoi din ce în ce mai scurt, că sa nu mai poată umbla în voie și să stea doar în țarcul lui de pășune. Într-o zi, bietul animal s-a împiedicat și-a căzut. A zăcut câteva ceasuri în soare, în bucata lui de libertate, generos înlănțuită. A murit într-un târziu, cu ochii larg deschisi spre cer. De atunci, a rămas în sat o vorbă cu năduf, urare la blestem: să mori ca măgarul lui Doina în „opritori.” Povestea lui Doru are tâlc. Și măgarul a rămas de legendă.
Prietena mea Lia Lucia Epure, directorul publicației “Ziua de vest,” e mai optimistă. Crede că măgarul pleacă singur din drojderie, făcându-și din opritori steag de retragere. Nu că ar muri ca boul de drum lung și prostul de grija altuia.
Măgărușul de pluș – opritor de uși
Copiii unei fundații din România, aflați într-un program educațional, s-au împrietenit cu un șugubăț măgăruș din pluș. Are zece centimetri. E făcut din cârpe. Gâtul lung îi dă postură. Dar și ținută. E umplut cu nisip. Rânjetul său copleșește. Deși e un opritor de ușă, a devenit prietenul celor mici. E achiziționat dintr-un magazin online. Micuții l-au botezat Simon.
Măgăriile din centrul Timișoarei n-au, însă, opritori de acest gen, doar „opritori de credință.” Disprețul e devastator. O lume necunoscută de artiști își fac mendrele în zonele sacre ale orașului.
Când Maestrul Ioan Holender l-a apostrofat pe Dominic Fritz, că aduce artiști de duzină, micuțul primar userist al Timișoarei a ripostat că el e neutru, ca Elveția. Că nu se bagă în desfășurătorul cultural al orașului. Și are la dispoziție 30 de milioane de euro, să-i toace pe mizilicuri și pe cârnățării artistice.
Phoenix n-a depus dosar cu șină, cusut cu lei tramvai…
2023 este anul în care Timișoara trebuie să arate ca o adevărată Capitală Europeană a Culturii. Nu veți auzi Phoenix, Cargo, Pro Musica sau în vreun solo pe Lipan Țăndărică sau pe Mircea Baniciu, care-și amintea cum vechiul proprietar de la Lloyd își aștepta în fiecare zi iubita, îmbrăcat la patru ace, el ajungând un biet cerșetor! Trupele care s-au născut în Timișoara și au dat nume generațiilor întregi nu vor putea fi auzite, fiindcă nu au depus dosarul cu șină la confreria necanonică numită Centru de Proiecte.
Dincolo, de unde oltenii se uitau cu jind spre Timișoara, Lia Olguța Vasilescu a pregătit un triumf al creștinătății, în preajma Paștelui, contrar blasfemiei fritziste.
Olguța și opritorii ei de slavă
Craiova de turtă dulce atrage tot mai mulți turiști. Ba chiar acum doi ani, a primit și un premiu internațional pentru organizarea Pieței de Crăciun.
Orașul e împânzit de căsuțe ca din poveste, mângâiate de privirile drujbierului de mare talent Gabi Rizea și de recomandările sale artistice.
citește și: Carverul Gabi Rizea a pus Craiova pe harta lumii
Și Liei Olguța Vasilescu, cerberii iadului de la DNA i-au pus opritori. Nu s-a împiedicat! A perseverat, jurând pe iconița din piept. De aceea, măgarul de Craiova nu mai e un brand local. S-a mutat mai la vest, în ciuda aranjamentelor de culise ale puterilor garante.
“Opritorii de credință” ai lui Dominic Fritz pot fi piese de rezistență ale unui muzeu al Iadului. Dacă ar fi citit Infernul al lui Dante, fostul cântăreț de strană, Dominic Fritz, ar fi realizat că se-nvârte-n cerc cu acoliții săi atei.
VOCILE LUMII
Lia Lucia Epure
Director Ziua de vest
“Acum, politicile neomarxiste duc bătălia împotriva tradițiilor creștine prin cele mai bizare forme de manifestare: bagatelizare, ridiculizare, minimalizare, aruncare în desuet a simbolisticii creștine. Toate se vor întoarce împotriva lor! Dar la momentul pe care nu oamenii îl vor decide!” – scrie Lia Lucia Epure în editorialul “Timișoara și hidoșenia nemeritată de Paști” din publicația Ziua de vest.
