Mulți primari au salivat ani buni după clădirile unor instituții de învățământ preuniversitar cu mare potențial imobiliar, dar nu și-au putut satisface afacerile-fantezie, pentru că se împiedicau într-un articol din Legea Educației Naționale 1/2011.
Visul primarilor pasionați de tunuri imobiliare este însă mai aproape ca niciodată de a deveni realitate, mulțumită unei inițiative legislative care a trecut de Comisia de Învățământ din Senatul României.
Senatorii PNL și UDMR au îmbrățișat o inițiativă a colegilor din PSD care le-ar permite administrațiilor publice locale să schimbe după bunul plac destinația clădirilor și terenurilor grădinițelor, școlilor și liceelor, după trei ani în care nu s-au mai susținut activități didactice în aceste spații, fără ca edilii să mai aibă măcar nevoie de avizul ministrului Educației.
Afacerea este acum una cât se poate de simplă.
Dacă ești un primar care visează la înstrăinarea unei clădiri față de care “rechinii imobiliari” manifestă interes și care este ocupată acum de niște elevi și profesori, nu trebuie să faci altceva decât să tai investițiile în acest imobil, îl lași să ajungă în paragină, scoți o expertiză care să arate că a devenit un pericol pentru cei care intră în el, îl închizi trei ani și… Gata! Clădirea poate fi vândută fără emoții.
Până când edilii își vor vedea cu adevărat visul în fața ochilor mai este nevoie de un vot în Parlament, dar având în vedere dorința tot mai arzătoare a liderilor marilor partide politice de a-și apropia câți mai mulți primari și baroni locali, misiunea pare aproape îndeplinită.
Dacă mai luăm în considerare și sumele de bani pregătite pentru administrațiile locale prin PNDL, bani care ar putea ajunge și în școli, avem imaginea completă a unor potențiale tunuri imobiliare.
Iar ca totul să fie bine mascat, mai venim cu câteva declarații ipocrite despre interesul pentru Educație: digitalizare, eliminarea claselor supraaglomerate de elevi, “România educată” etc..