Președintele Subcomisiei parlamentare a precizat că raportul consemnează o serie de probleme specifice enunțate de reprezentanți ai comunității maghiare din cele două județe, iar faptul că acestea sunt evidențiate într-un act oficial al Parlamentului României este, în opinia sa, deosebit de important.
„Raportul este un act oficial al Parlamentului României, deci nu poate spune nimeni că ungurii l-au scris așa cum au vrut ei. A fost făcut de specialiști din Parlament (…) Deci, este un act oficial și o să facem o sinteză, pentru că este destul de lung, și o să îl ducem la ambasade, la forurile europene, peste tot (…) Consider important că s-a făcut această subcomisie pentru minoritatea maghiară în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pentru că este un punct de pornire ca să discutăm despre problemele comunității noastre. E o comisie de dialog, în primul rând, știu că sunt mulți care vor să o oprească, dar nu o să reușească (…) Avem o grămadă de probleme nerezolvate, de la imobile neretrocedate și folosirea limbii materne până la simboluri naționale și autonomie, despre care noi, comunitatea maghiară, considerăm că trebuie să vorbim în mod civilizat, la masă, nu prin piețe și stadioane”, a declarat Kulcsar Terza Jozsef, care este liderul Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna și deputat ales pe lista UDMR, în baza unei alianțe electorale încheiate anul trecut între cele două formațiuni politice
Acesta a mai adăugat că ar dori ca anul viitor comisia, înființată la inițiativa sa, să își extindă activitatea asupra problemelor identitare ale tuturor maghiarilor din Transilvania, nu doar ale celor din județele Covasna și Harghita unde sunt majoritari din punct de vedere numeric.
Raportul a fost întocmit în urma vizitei din luna mai a.c. a membrilor subcomisiei, care au avut întâlniri atât cu reprezentanți ai autorităților locale și ai unor ONG-uri maghiare, cât și cu prefecții celor două județe, în calitate de reprezentanți ai Guvernului în teritoriu. Documentul consemnează intervențiile acestora, dar și faptul că unele aspecte punctuale sesizate sunt „exagerate” și că ar putea fi rezolvate pe „calea dialogului”, a evidențiat sursa citată.
Kulcsar a precizat că subcomisia a fost înființată în luna februarie a.c, în scopul promovării egalității de șanse, combaterii discriminării etnice și rezolvării unor probleme specifice comunității maghiare, dar și cu scopul de a se crea un cadru de dialog și dezbateri cu partea română pe teme legate de relațiile interetnice româno-maghiare.
