Într-o convorbire cu sena-torul PSD Alexandru Mazăre, Cătălin Voicu a afirmat: „:Băga-mi-aş p… în Geoană şi cu toţi americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Supremă, că mulţi au dosare. (…) Mulţi! Dom’ne, i-am rezolvat pe toţi, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puşcărie, alţii le-a dat 10 ani”.
Până acum, România Liberă a publicat în exclusivitate cum au fost amânate şi suspendate dosarele „Schutza de la sere” şi „Ioana Cristea – furt din banii europeni destinaţi copiilor care trăiesc în sărăcie extremă”. Astăzi prezentăm cum a fost închis dosarul „americanilor”, mai precis, dosarul 352/P/2004, soluţionat cu NUP (neînceperea urmăririi penale) în ianuarie 2005, care viza o pagubă de 80 milioane dolari produsă prin programul „RomAg 98″, derulat cu avizul lui Ionuţ Costea în calitate de preşedinte al Comitetului Interministerial de Credite şi Comerţ Exterior. Faptele s-au derulat între anii 1997 şi 2000.
Utilaje agricole vândute în rate
Pe scurt, în anul 1996, ambasadorul României în SUA, Mircea Geoană, ar fi făcut lobby pentru ca firma americană „Trans-Chem Finance&Trade Corp” să obţină contracte de la Guvernul României pentru modernizarea agriculturii. Aşa a apărut programul „RomAg 98″, în care beneficiar era Regia Autonomă de Îmbunătăţiri Funciare – RAIF (acum Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – SNIF) din cadrul Ministerului Agriculturii. Programul viza achiziţionarea prin TransChem a pachetelor agricole (un tractor, o combină, o grapă etc.) cu 990.000 dolari pe pachet şi revânzarea acestora în rate către societăţile agricole (ferme). Pentru program americanii cereau garanţii guvernamentale. Dani-el Dăianu, ministrul Finanţelor de atunci, s-a opus, motiv pentru care a fost demis. Dăianu susţinea atunci că au eşuat programe similare derulate de TransChem în Ucraina (pagube de 120 milioane dolari) şi Polonia (pagube de 75 milioane dolari). În opoziţie, Ionuţ Costea a prezentat analize care susţineau acordarea garanţiilor guvernamentale pentru derularea programului.
Un off-shore din Cipru, colector a 80 milioane euro
Pentru distribuirea pachetelor agricole achiziţionate şi apoi pentru colectarea plăţilor în rate, a fost înfiinţată societatea mixtă AGROSERV Consult (49% RAIF; 51% Transchem), unde administrator era Valentin Apostol, şeful RAIF. În mod bizar, firma AGROSERV nu s-a mai ocupat de derularea programului, deşi a fost înfiinţată special pentru asta, ci şi-a dele-gat atribuţiile către societatea TRANSVAG din Limasol – Cipru, unde erau acţionari cetăţeni americani. În esenţă, societatea TRANSVAG s-ar fi ocupat de vânzarea pachetelor agricole şi de încasarea banilor. Cum RAIF nu a primit banii de la TRANSVAG, garanţiile guvernamentale au fost executate, iar statul a plătit, ulterior preluând prin AVAS paguba de 80 milioane de euro.
Dosar penal rezolvat cu NUP
Dosarul penal s-a constituit în 2004 pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, de instrumentarea lui ocupându-se Direcţia de Investigare a Fraudelor, condusă pe atunci de chestorul Aurel Milescu, sub supravegherea procurorilor de la Parchetul Gene-ral. Poliţia a făcut un referat de neîncepere a urmăririi penale, pe care procurorul şi l-a însuşit în ianuarie 2005. Soluţia a fost atacată de SNIF (fosta RAIF) la procurorul-şef de atunci Gheorghe Drăghici, care însă a menţinut NUP.
Surse judiciare spun că, la intervenţia lui Cătălin Voicu, poliţiştii nu au adunat probe suficiente în mod intenţionat pentru ca procurorul care doar suprave-ghea urmărirea penală să fie obligat să închidă dosarul. „Voicu avea pârghii de control asupra dosarului şi prin generalul Ovidius Paun, fost şef în cadrul Ministerului de Interne, iar în 2004 era procuror-şef în Parchetul General”, spun sursele noastre.
Valeriu Tabără: „Ionuţ Costea are o parte de răspundere”
În anul 2009, o comisie parlamentară condusă de Valeriu Tabără a deschis o anchetă asupra acestui caz. În raportul parlamentarilor, prezentat în urmă cu trei zile în Camera Deputaţilor, se cere Parchetului General redeschiderea dosarului, deoarece în timpul anchetei poliţiştii nu ar fi administrat întreg probatoriul, după cum ne-a confirmat Valeriu Tabără. „Am descoperit probe noi care impun deschiderea dosarului. Ionuţ Costea are o parte de răspundere, deoarece în baza analizei sale s-au acordat garanţiile guvernamentale, deşi Dăianu s-a opus”, ne-a declarat Tabără. De asemenea, Tabără ne-a declarat că Mircea Geoană a refuzat să vină la audieri. „El a fost ambasador în acea perioadă, avem informaţii că a făcut lobby pentru Trans-Chem, dar el a refuzat să ne dea explicaţii. Şi el are o parte de răspundere, deoarece în calitate de ambasador trebuia să aducă informaţii despre bonitatea firmei Transchem”, ne-a mai spus Tabără. Parlamentarul crede că Parchetul General va redeschide dosarul pentru a stabili participaţiile fiecăruia dintre făptuitori.
Deşi i-am solicitat un punct de vedere prin consilierul său, Mircea Geoană nu ne-a trimis până la închiderea ediţiei nici un răspuns.
Cum intervenea Voicu la poliţişti
În transcrierile convorbirilor interceptate de DNA, Cătălin Voicu a explicat foarte clar cum pot poliţiştii să aranjeze dosare în aşa fel încât procurorul de la supraveghere să închidă dosarul.
Voicu Cătălin: Nouăzeci şi nouă la sută dintr-un dosar, colegule, ascultă ce spun eu… Sunt lucrate de poliţişti… Poliţiştii au şi cârciumile, au şi casele de c…, au şi economicu’ în mână, au şi buticării. Deci procuroru’ lucrează prin mâna poliţistului, el supraveghează dosaru’. Sunt foarte puţine cauze care le ia direct de la procuror…
Mazăre Alexandru: Bine, am înţeles, dar…
Voicu Cătălin: Şi chiar dacă o ia de la procuror, unde lucrează cu Poliţia Judiciară…
Mazăre Alexandru: Da. Ştiu.
Voicu Cătălin: … Procurorii fac o p…! Sunt pe post de lemn.
Mazăre Alexandru: Da’ la Parchet, acolo, pe la DNA, pe la Parchet. Pe acolo aveţi şi nişte variante?
Voicu Cătălin: Peste tot! Domnule, ţi-am spus că în decembrie 1989 am fost numit aghiotant al primului procuror general al României libere, când nu mai asculta nimeni de nimeni, şi a funcţionat ’89, ’90, toată perioada şi toate relaţiile mele, am crescut cu ele odată. Eu, tânăr locotenent… (neinteligibil)
Mazăre Alexandru: Am şi eu o întrebare…
Voicu Cătălin: Da.
Mazăre Alexandru: Eu pot să obţin în speţă acuma nişte achitări?
Voicu Cătălin: Sigur că da…
Mazăre Alexandru: Că tot om e ăla… (neinteligibil)
Voicu Cătălin: Dom’ne, dacă eu ţi-am demonstrat că în vremurile astea de restrişte sunt eu. Şi am, am un sistem în mână pe telefoane ci… Telefoanele astea civile… Cum să spun aşa? Am toată România aici… Imaginează-ţi ce va fi pe alea oficiale! Iartă-mă! Plus că eu sunt un tip de calitate. Vanghelie mă ştie de atâţia ani… Când am spus o treabă…
