Nici după 24 de ore autoritățile nu au o explicație pentru bubuitura care marți după amiază a zguduit Galațiul și Brăila, dar și o zonă de 30 km în jurul Galațiului. Iar în lipsa unor explicații ale autorităților, nu mai e decât un pas până la întrebarea pe deplin justificată „ce au de ascuns?” și tentanția oamenilor de a-și găsi propriile explicații. Iar de aici, zvonuri și speculații „folclorice”.
Ba că au venit americanii la Poligonul Smârdan cu cine știe ce arme sofisticate, ba că putea fi un F16 din alea SH care s-a defectat în zbor și a explodat în aer sau o rachetă scăpată de sub control. În condițiile riscurilor de securitate despre care aud toată ziua pe posturile de știri, oamenii simpli nu mai sunt tentați să creadă povești cu rachete anti-grindină sau meteoriți căzuți din cer și dezintegrați în atmosferă. Se gândesc la ce-i mai rău.
Singura știre oficială ar fi că imediat după producerea fenomenului prefectul Galațiului, Gabriel Panaitescu, a cerut Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) să facă verificări și să dea publicității informații despre ce s-a întâmplat. Dar nici aceasta nu e o știre, pentru că nici după 24 de ore ISU Galați nu a venit cu vreo explicație, oricare ar fi ea, chiar și mai puțin credibilă, dar care să pună capăt speculațiilor.
Procedura standard la ISU: „silenzio stampa”
Nu e prima bubuitură misterioasă care să fi indus panică. Fenomene similare s-au mai produs pe 20 aprilie 2016 la Călărași și pe 1 iunie 2016 la Iași. Și la Călărași și Iași bubuitura a fost auzită și în localitățile din jur. La Brăila a mai fost un astfel de fenomen în toamna lui 2015. Inspectoratele pentru Situații de Urgență au reacționat în toate cazurile la fel, de parcă asta ar fi „procedura standard” la constatarea unor astfel de fenomene: au comunicat verbal că nu au fost apeluri la 112 care să semnaleze deflagrații și nu au fost semnalate pagube sau victime.
În cazul bubuiturii de marți după-amiază, la Galați, situația fost verificată de jurnaliști prin excludere. De la Poligonul Smârdan, situat la 15 km de oraș, nu au fost confirmate exerciții militare care să fi dus la o explozie, de la Garnizoană la fel, iar de la combinatul siderurgic ArcelorMittal, unde s-ar putea produce o explozie puternică, au venit vești la fel de liniștitoare, că nu s-a întâmplat nimic. Odată apărute în presă aceste clarificări, autoritățile și-au încheiat „misiunea”. Au lăsat explicațiile la alegerea fiecăruia, după grad de educație și informare sau după apetitul pentru speculații. În cazul bubuiturilor care în toamna lui 2015 s-au auzit la Brăila câteva zile la rând, în folclorul civic a rămas explicația că pe Poligonul Smârdan au fost exerciții militare.
Boom sonic? De-ar fi așa, ce a fost: F16 sau Mig 21?
În cazul bubuiturii care a zdruncinat Iașiul pe 1 iunie 2016 s-a făcut un pas în căutarea unor explicații, dar acest pas l-a făcut tot presa, nu autoritățile.
Profesorii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” au explicat în presa locală că putea fi vorba de un boom sonic, un fenomen fizic rar care se produce atunci când un avion, evident militar, depăşeşte viteza sunetului, Mach1 și sunetul se propagă radial, putând fi resimţit până la 48 de kilometri. Viteza Mach 1 este egală cu viteza sunetului în aer sau într-un anumit fluid. În condiții standard Mach 1 este egal cu 1224 km/h sau 340 m/s.
La Galați și Brăila putea fi vorba de un boom sonic. În această ipoteză, putea fi un F16, care are viteze de 2.200 – 2400 km/h, dar și un Mig 21 Lancer, care de asemenea atinge astfel de viteze. În cazurile de la Călărași și Iași pică varianta cu F16, pentru că la vremea aceea încă nu fuseseră aduse în țară din Portugalia primele 6 avioane. Așa că dacă au fost boom-uri sonice, au fost produse de MIG-uri. La Galați și Brăila putea fi un boom sonic produs de un F16.
Măcar o explicație prin eliminare
Autoritățile trebuie să dea explicații, nu pot ascunde un fenomen misterios care a pus pe jar sute de mii de oameni, Galațiul și Brăila, aflate la distanță de 15 km, fiind cea de a doua aglomerare urbană a țării. Ar putea fi oferită măcar o explicație prin eliminare, că în spațiul aerian nu s-a întâmplat niciun incident sau vreun accident care să constituie un motiv de îngrijorare pentru opinia publică.
