Din interceptările realizate de procurorii care-l urmăreau pe Nuredin Beinur rezulta că acesta a apelat la jurnalişti constănţeni, dar şi la un înalt funcţionar al Parlamentului României, cu identitate protejată (acesta a refuzat colaborarea cu interlopul) pentru a-i sprijini acţiunile sale de şantaj, extorcări şi recuperări de bunuri pentru cămătari.
Grupul de criminalitate organizată coordonată de Nuredin Beinur i-a terorizat ani la rând pe micii întreprinzători de pe litoral, în special pe cei care îşi desfăşurau afacerile pe spaţiul cuprins între Constanţa şi Mangalia. Dacă nu acceptau să plătească taxa de protecţie de circa 15.000 de euro anual, patronii erau bătuţi, ameninţaţi cu pistolul la tâmplă, cu sechestrarea şi molestarea sexuală, cu răpirea şi violarea membrilor familiilor lor sau cu incendierea şi distrugerea bunurilor lor. Unii dintre cei şantajaţi s-au plâns poliţiei locale, dar dosarele au fost îngropate de comisarul şef Cristinel Niţoi, reţinut de procurori. Cei care au îndrăznit să facă plângeri împotriva clanului Beinur erau pedepsiţi cu „aceleaşi arme”: prin comisarul Cristinel Niţoi, poliţia locală le făcea dosare penale reclamanţilor, iar şefa Poliţiei Rutiere din Mangalia, Gabriela Iacob, le dădea amenzi. Clanul lui Beinur a avut acoliţi şi în Primăria Mangalia, iar cei care se opuneau şi nu plăteau taxele de protecţie erau vizitaţi de inspectori şi apoi amendaţi sau li se ridicau avizele comerciale sau de construcţii. Pentru astfel de fapte a fost pus sub învinuire funcţionarul public Emanoil Hanganu. De altfel, toţi participanţii la comiterea infracţiunilor au fost puşi sub învinuire.
Beinur, recuperări de bunuri prin violenţă
Clanul Beinur s-a ocupat de recuperarea contravalorii a 6 kilograme de aur, în Sibiu, aproximativ 100.000 de euro, la solicitarea unui cetăţean turc, care se ocupa cu cămătăria în România (livra bijutierilor cantităţi de aur şi dacă aceştia nu plăteau la timp, preţul creştea, iar de recuperare se ocupau locotenenţii lui Beinur). Tot prin violenţă, Beinur a preluat afacerile sau bunurile unor persoane care acum au statut de martori protejaţi. Infracţiunile din acest dosar au fost comise începând cu anul 1999 şi până în prezent. Autorităţile locale nu numai că nu au stopat ilegalităţile, dar unii funcţionari publici au participat efectiv la comiterea infracţiunilor. Ministerul Administraţiei şi Internelor va declanşa anchete în cazul şefilor din poliţiile şi administraţiile locale care au încurajat aceste infracţiuni. La muşamalizarea infracţiunilor clanului Beinur a participat şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia.
