In anul care se incheie, invatamantul romanesc a stat mai mult sub semnul indeciziilor, al lipsurilor financiare profunde si protestelor, realizarile fiind un capitol care s-a facut timid remarcat. Adunate, dintre toate realizarile insirate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si prezentate Guvernului dupa demisia ministrului Mircea Miclea, inlocuit de actualul ministru Mihail Hardau, singura care poate fi cu adevarat considerata importanta se refera la implementarea Procesului Bologna din anul universitar 2006-2007. Procesul Bologna, care pana la urma ne-a fost impus din afara, ca o conditie a aderarii la Uniunea Europeana, ar urma sa aiba consecinte profunde in reformarea invatamantului universitar romanesc. Evident, cu conditia sa fie aplicat ca la carte, si nu dupa obiceiul romanesc, mai la anul…
Procesul Bologna, singura realizare notabila
Succint, introducerea Procesului Bologna inseamna mai multe masuri, anume: l organizarea inva-tamantului superior pe domenii de studiu, reducerea numarului de specializari si sporirea sanselor absolventilor pe piata muncii l desfasurarea admiterii pe domeniu de studiu, ceea ce da posibilitatea studentilor sa-si aleaga specializarea dupa admitere, deci dupa primul an de studiu; astfel, prin intalnirea cererii studentilor cu oferta universitatilor, automat se creeaza un mecanism natural de reducere a specializarilor, destule nemaiavand nici o legatura cu secolul in care traim si cerintele pietei, cea care pana la urma guverneaza realitatea l dinamizarea reformarii planurilor de invatamant pe formula 3+2 (licenta + master) si sporirea rolului programului de masterat l crearea premiselor pentru reorganizarea catedrelor universitare pe departamente corespunzatoare domeniilor de specializare.
Lipsa de interes si nepotism
Desi insirate, consecintele implementarii Procesului Bologna par remarcabile, in practica pasii facuti au fost foarte mici. La destule universitati, cadrele universitare, indeosebi cele trecute de 60 de ani, sunt total neinteresate in a-si adapta cursurile vremurilor in care traim – aproape ca nu mai mira pe nimeni ca la unele specializari in domeniul tehnic, de exemplu, cunostintele predate de domnii profesori ancorati in trecut sa fie de prin anii '70, chit ca informatia circula cu o rapiditate uimitoare. La altii! Apoi, interesele de grup la nivelul prea multor universitati sfideaza bunul-simt, catedre intregi fiind compuse din sot, sotie, fiu, unchi, var, matusa etc., ca sa nu mai amintim de promovarea pe criterii politice, obiceiuri care par a nu mai apune in fascinanta noastra Romanie.
Programele postdoctorale, in premiera
Revenind, o alta schimbare care s-a produs in 2005 in educatie se refera la implementarea pentru prima data a programelor postdoctorale, care au incheiat structura invatamantului romanesc superior – licenta, masterat, doctorat si postdoctorat. De asemenea, prin renegocierea contractelor privind derularea Sistemului Educational Informatizat (SEI), incheiat in timpul fostului ministru PSD-ist Ecaterina Andronescu, Ministerul Educatiei si Cercetarii a realizat un avantaj financiar in valoare de 26,5 milioane de dolari, la care s-au adaugat si altele din punct de vedere juridic. Cele mai importante se refera la includerea unei clauze de reziliere a contractului din partea MEdC (prevedere inexistenta anterior) si judecarea pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu legile romanesti, a oricaror diferende care ar putea aparea in derularea contractului. Si daca tot a venit vorba de informatizare, in 2005 s-a demarat a IV-a faza a programului SEI, ceea ce implica dotarea a 3.300 de scoli cu retele de calculatoare, chit ca destule unitati de invatamant preuniversitar din mediul rural se zbat in lipsuri privind incalzirea, telefon, materiale didactice, biblioteci etc. O alta realizare anuntata la Guvern priveste recuperarea bazei materiale a MEdC – Baza Cutezatorii, care a fost aproape facuta cadou tenismenului Dinu Pescariu de acelasi fost ministru Andronescu. Recuperarea s-a facut mai mult teoretic, pentru ca baza este in continuare administrata de Pescariu, deci nu se poate inca vorbi de accesul liber al elevilor.
Respectarea legii, tot o realizare
In bilantul MEdC, penibil, la realizari sunt trecute inclusiv respectarea prevederilor care decurg din aplicarea legilor din domeniu, cum ar fi asigurarea manualelor scolare pentru anul scolar in curs, dotarea cu carti a unor biblioteci scolare. Si cum trebuia ca „masa sa fie bogata”, nu s-a omis dintre realizari nici domeniul constructie si reabilitare de unitati de invatamant – 258 de scoli noi si 46 de scoli si licee care au beneficiat de consolidari, reamenajari, refaceri etc., desi este vorba de o derulare a unui program inceput cu multi ani in urma, cam pe vremea fostului ministru Andrei Marga. De asemenea, s-au continuat programele sociale „Euro 200” (ajutor in valoare de 200 de euro pentru cumpararea de catre elevi si studenti din familii nevoiase a unui calculator) si „Bani de liceu” – bursa lunara pentru elevii din familii cu venituri foarte mici; fondurile insuficiente au facut ca si anul acesta majoritatea beneficiarilor sa fie din familii care au declarat ca nu au nici macar un leu venit lunar pe membru de familie. In consecinta, foarte multi din cei care ar fi fost indreptatiti sa primeasca „Bani de liceu” au iesit din cursa. De altfel, cele doua programe au fost aruncate in cursa de PSD, dupa modelul din decembrie 1989 „Nicule, mai da-le 100 de lei !”, ca o incercare de a-si atrage simpatizanti in 2004, cand au avut loc alegerile generale. Modelul PSD-ist a fost insa copiat si de Alianta D.A., care i-a amagit pe romani cu fel de fel de promisiuni, din care nu au prea vazut mare lucru. Ah, ba da! Tocmai si-au votat la unison alesii neamului privilegii peste privilegii care sfideaza orice logica si bun-simt. Dar romanii, dupa cum a demonstrat istoria de-a lungul existentei lor, sunt prea obisnuiti sa stranga cureaua si tac malc.
Pentru prima data, demisie de onoare
Dupa „maretele” realizari, e timpul sa revenim cu picioarele pe pamant si sa facem o radiografie reala a invatamantului. Daca o luam in ordine cronologica, saracia din educatie a inceput sa-si arate serios coltii mai pe toamna. Totul a culminat cu prezentarea proiectului Legii bugetului pentru 2006, care pentru invatamant propunea un procent din PIB (sub 4%) mai mic decat cel din anul anterior, situatie fara precendent dupa 1990. Imediat, sindicatele din invatamant au reactionat si au inceput seria de proteste care a culminat cu o greva generala de aproape o luna. Inainte de greva insa, pentru prima data s-a inregistrat o demisie de onoare. Mircea Miclea, ministru in Cabinetul condus de premierul Tariceanu, a realizat ca proiectia bugetara este total insuficienta si si-a anuntat demisia daca educatiei nu ii va fi acordat 5 % din PIB. Gestul a fost considerat de toate sindicatele din invatamant ca un act de onoare si o premiera in guvernele postdecembriste, ca de cele dinainte de 1989 nici nu este cazul sa amintim. Onorabilul gest al profesorului Miclea nu a impresionat insa Executivul, bugetul Educatiei ramanand atunci batut in cuie.
Cea mai ampla greva generala
Doar indarjirea personalului din invatamantul preuniversitar si superior, care si-au dat mana si au purces la toate formele de lupta sindicala – pichetari, mitinguri, greva de avertisment si in final greva generala, a adus Executivul cu picioarele pe pamant. Intr-o oarecare masura, pentru ca din revendicarile sindicalistilor Executivul a dat curs doar unei mici parti, „cuiul lui Pepelea” fiind pana la jumatatea lunii noiembrie majorarea salariala ceruta de personalul din invatamant. Dupa aproape patru saptamani de greva generala, inclusiv gesturi disperate ale unor profesori care au intrat in greva foamei, Guvernul a catadicsit sa mai pluseze ceva la majorarea salariala propusa initial si care nici macar nu acoperea rata inflatiei. In final, intre cele patru federatii sindicale din invatamant – Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatia Sindicatelor din Invatamant „Spiru Haret”, Federatia Educatiei Nationale si Federatia Nationala Sindicala „Alma Mater” – si Guvern s-a semnat un acord si procesul de invatamant s-a reluat. In urma grevei generale, la care au participat pentru prima data impreuna, de la inceput pana la sfarsit, toate cele patru federatii sindicale din invatamant, Educatia a obtinut 5% din PIB, iar personalul didactic – o majorare salariala de 11,83%, plus alte promisiuni.
80 de medalii la olimpiadele si concursurile internationale
Nu trebuie uitat, cand facem un bilant al invatamantului romanesc, palmaresul obtinut la olimpiadele si concursurile internationale. Pe parcursul anului 2005, 60 de elevi romani au reusit sa duca numele tarii in plan international, revenind acasa cu 80 de medalii, dintre care 26 de aur, 29 de argint, 23 de bronz si doua mentiuni. Un succes remarcabil care s-a datorat perseverentei si talentului elevilor respectivi, la care s-a adaugat daruirea catorva zeci de profesi ce si-au dedicat o parte din timpul liber pregatirii acestora.
Violenta in scoli, la apogeu
Anul care se incheie s-a caracterizat si prin cresterea violentei in scoli. Bataile in clase intre elevi, filmate de alti colegi de-ai lor si apoi facute publice pe Internet au ajuns aproape o moda. In ultimele doua luni, avalansa violentei pare sa nu se mai sfarseasca, fiecare saptamana fiind marcata de un astfel de scandal. Batailor li se adauga comportamentul huliganic al unor elevi fata de profesori sau neadecvat al unor profesori, acuzati de hartuire sexuala. Violenta in scoli a culminat cu deja celebrul caz de la Scoala Centrala din Bucuresti. La inceputul lunii decembrie, o eleva de clasa a XI-a a fost injunghiata de prietenul ei chiar in scoala. In loc ca agresorul, un tip de 32 de ani, recidivist, sa fie dat imediat afara din scoala, directoarea unitatii de invatamant a incercat o atitudine impaciuitoare si i-a lasat pe cei doi sa stea de vorba in biroul directoarei adjuncte, de parca scoala a ajuns un loc de intalnire. Ciudata atitudine, mai ales ca tanara agresata nu era fara pata, in anul precedent ajungand in situatia de a fi exmatriculata din cauza absentelor. De altfel, eleva respectiva isi umplea timpul aparand in filme pentru adulti pe Internet. Decizia initiala a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti de a o demite din functie pe directoarea generala a Scolii Centrale a fost ulterior nevalidata de ministrul Hardau, mai ales la presiunea elevilor si parintilor care au organizat mitinguri de protest. In final, scandalul s-a lasat doar cu cateva sanctiuni minore – mustrari si diminuarea salariului pe cateva luni.
Daca tragem linie, Ministerul Educatiei si Cercetarii nu prea are motive de mandrie, crizele cu care s-a confruntat fiind foarte prost gestionate. Poate anul viitor, guvernantii vor fi mai atenti, mai ales ca profesorii au aratat ca pot fi o adevarata forta.
[acf_gallery field="creare_galerie" post_object_field="adauga_galerie" limit="5"]
