De mai bine de patru ani, un cetatean moldovean se lupta cu autoritatile din Republica Moldova pentru recunoasterea unui drept fundamental, acela la propria nationalitate. Declarat in buletinul de identitate „moldovean”, Mihai Ciubotaru a vrut sa i se treaca in act adevarata nationalitate, de roman. Dar pentru ca in Basarabia moldovean si roman nu sunt acelasi lucru, autoritatile i-au respins cererea lui Ciubotaru. Singura sa speranta a ramas Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, care, de curand, i-a admis plangerea formulata impotriva statului.
In 2002, profesorul si scriitorul Mihai Ciubotaru, din Chisinau, a depus o cerere pentru schimbarea buletinului de identitate. A mers la Sectia Pasapoarte, unde a completat un formular. La rubrica „nationalitate”, Mihai Ciubotaru a completat „roman”. In momentul in care si-a ridicat noul act de identitate, a avut doua surprize neplacute: din „Mihai Ciubotaru” devenise „Mihail Ciubotarii” si din „roman” se transformase in „moldovean”. De la Sectia Pasapoarte, omul nu a primit prea multe explicatii privind modificarile din actul de identitate. Functionarii i-au sugerat insa ca orice demers de a se declara „roman” va fi sortit esecului. Mihai Ciubotaru nu a renuntat la dreptul sau la propria identitate si, de mai bine de patru ani, se lupta cu statul pentru a demonstra ca este roman, si nu moldovean. Memoriile sale, depuse la toate autoritatile competente, au fost tratate cu indiferenta, spunandu-i-se ca daca nationalitatea parintilor sai a fost cea moldoveana, atunci el nu poate fi roman.
De nationalitate… „liniuta”
Potrivit lui Mihai Ciubotaru, parintii sai, nascuti in perioada in care Basarabia era parte componenta a Romaniei (1930), aveau trecuta in certificatele de nastere nationalitatea romana. Dupa razboi, autoritatile sovietice le-au schimbat actele de identitate, fiind omisa nationalitatea adevarata cu buna stiinta. La acelasi tratament au fost supusi zeci de mii de romani. Asa-zisi istorici, veniti de la Moscova, au fabricat teorii potrivit carora moldovenii ar fi un popor distinct de cel roman. Mihai Ciubotaru ne-a spus ca in certificatele de nastere ale parintilor nu a fost trecuta nici o nationalitate, ci doar o simpla liniuta. „Daca parintii mei au fost de nationalitate „liniuta”, atunci eu cum am ajuns moldovean?”, se intreaba retoric Ciubotaru. Potrivit acestuia, dupa razboi, foarte multi basarabeni si-au distrus actele romanesti de identitate, de teama de a nu fi deportati. A te fi declarat roman in acea perioada era considerata de autoritatile sovietice drept o adevarata crima.
Justitia nu a facut dreptate
La inceputul lui 2004, scriitorul Mihai Ciubotaru s-a adresat justitiei. El a solicitat Judecatoriei sectorului Rascani, din Chisinau, rectificarea nationalitatii din „moldoveana” in „romana” si modificarea numelui din „Mihail Ciubotarii” in „Mihai Ciubotaru”. De asemenea, scriitorul a mai cerut si daune morale, in valoare de 100.000 lei. Printr-o hotarare datata in 15 noiembrie 2004, judecatorii au admis doar partial cererea lui Ciubotaru. I-au fost corectate numele si prenumele, dar nu si nationalitatea. Motivarea a fost aceea ca, potrivit Legii nr. 100/2001 privind actele de stare civila, copiii au obligatoriu aceeasi nationalitate ca si parintii. „Nu mi s-a prezentat nici pana in ziua de azi un act de nastere al parintilor mei in care sa fie scris cuvantul „moldovean”, in baza caruia a fost trecuta nationalitatea in certificatul meu de nastere. Faptul ca astazi mi se impune in mod fortat sa fiu considerat moldovean, si nu roman, constituie o continuare a politicii sovietice de deznationalizare”, a declarat indignat, in timpul procesului, Mihai Ciubotaru. In mod similar, celelalte instante de judecata, ierarhic superioare, i-au respins scriitorului cererile, pe motiv ca ar fi „nefondate”.
CEDO, ultima speranta a lui Mihai Ciubotaru
Odata epuizate toate caile ordinare de atac, Mihai Ciubotaru a depus o plangere la CEDO impotriva statului moldovean. Aparatorul scriitorului, Veaceslav Maximov, considera ca deciziile instantelor judecatoresti sunt abuzive, deoarece au interpretat eronat legislatia. Potrivit Constitutiei Republicii Moldova, dispozitiile privind drepturile si libertatile cetatenilor se interpreteaza si se aplica atat in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cat si cu celelalte tratate internationale la care Republica Moldova a aderat. Potrivit primului document, „fiecare individ are dreptul la nationalitate si nimeni nu poate fi privat de ea”. Demersurile lui Mihai Ciubotaru nu s-au oprit aici. El a trimis memorii mai multor demnitari moldoveni, inclusiv presedintelui Vladimir Voronin. Toate au ramas fara raspuns. Potrivit scriitorului, in situatia sa sunt zeci de mii de romani basarabeni, care insa nu au avut puterea sa lupte pentru drepturile lor. Admiterea plangerii lui Mihai Ciubotaru la CEDO ar putea fi un precedent care sa duca la recunoasterea de catre autoritatile moldovene a faptului ca „moldovean” si „roman” sunt, de fapt, acelasi lucru.
[acf_gallery field="creare_galerie" post_object_field="adauga_galerie" limit="5"]
