Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă, după postul Paştelui, începe, potrivit religiei ortodoxe, la 15 noiembrie şi durează 40 de zile. Hotărârea a fost luată în anul 1166, de Sinodul local din Constantinopol, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Cea mai grea zi a acestui post este chiar Ajunul Crăciunului, la 24 decembrie.
Iată ce nu trebuie să faci, timp de 40 de zile
Postul reprezintă, potrivit tradiţiei, o abţinere de la toate faptele rele, iar credincioşii trebuie să mănânce hrană vegetală şi să nu bea alcool. Sâmbăta şi duminica se face „dezlegare la peşte, untdelemn şi vin”. Derogare la peşte, ulei şi vin se face şi în cazul sărbătorilor din timpul acestei perioade. Postul Crăciunului este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică. Acesta este numit „Jejunum Adventus Domini” (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni.
Ultima zi a postului: chin şi veselie
Chin, pentru că trebuie să se ţină post „negru”, însă miresmele mâncărurilor şi prăjiturilor pregătite pentru ziua Crăciunului sunt tentaţii foarte mari. Veselie, penru că încă din această zi, vin colindătorii.
Ghiftuiala de dinainte de post
Orice post începe şi se termină cu o masă bogată. În ajunul începerii Postului Crăcinului, potrivit tradiţiei, se strange întreaga familie la masă. În această seară se mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Această tradiţie se numeşte Lăsata Secului.
Suprestiţii:
1. Pune oalele cu gura în jos
Femeile trebuie să ţină cont de mai multe superstiţii: resturile de la masa de Lăsata Secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta de boabe. Oalele se aşază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube. În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli.
2. Nu împrumuta şi „îmblânzeşte” soarta
La sate se spune că dacă în această zi, dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii. În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori.
3. Poţi să faci preziceri
Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică. La 16 noiembrie, de Sfântul Matei, este tradiţia ca fetele să meargă la fântâna din mujlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi le va arăta chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
4. Fără sex în post
Pentru că postul înseamnă o înfrânare a tuturor instinctelor primare, relaţiile sexuale nu sunt privite nici măcar cu îngăduinţă, în aceste zile de restricţii. Mai mult, nici măcar nu ai voie să te cununi în această perioadă.
Cum rezistăm tentaţiilor
Psihologii spun că pentru a rezista tentaţiilor trebuie să ne ţinem mintea ocupată. Astfel, acum este momentul să ne ocupăm mai mult de hobby-urile noastre, dacă acestea nu ţin de gastronomie sau de alte elemente interzise. Preoţii spun că o credinţă „curată” şi rugăciunile, ajută la înfrânarea poftelor.
