Morti din dragoste de mama

Claudiu P., de 15 ani, din Botosani, a ajuns la capatul puterilor dupa doi ani de la plecarea parintilor lui la munca in Italia. Alaturi de ceilalti trei frati ai sai, locuia intr-o casa darapanata. Dupa cateva luni de la plecarea parintilor, fratele lui mai mare (17 ani) a plecat si el de acasa, iar Claudiu a ramas sa aiba grija de ceilalti doi mai mici. Lipsa banilor si necazurile l-au determinat sa ia o decizie drastica: intr-o seara, a asteptat ca unchiul sau sa plece din sat, dupa care a luat un cablu aruncat prin curte si s-a spanzurat de grinda casei. Rudele au incercat sa ia legatura cu parintii copilului, dar acestia nu au fost de gasit. Un alt copil din Iasi, Razvan Suculiuc, a carui mama era plecata in Italia la munca, s-a sinucis in luna martie. Colegii sai au spus ca Razvan (10 ani) era foarte abatut in ultima vreme si sustinea ca o va aduce pe mama sa acasa. Apoi, a fost gasit spanzurat in casa. Bunica lui a declarat ca Razvan „s-a suit pe un scaun cu spatar stricat si a legat o sfoara cu un cui, lasandu-si pe scaun ochelarii”.

Desi cel mai simplu ar fi ca parintii sa stea acasa, langa copiii lor, deci sa le fie aproape si sa-i vada crescand sub ochii lor, traiul amar din tara si posibilitatile materiale, care pentru foarte multi sunt sub asigurarea unui trai decent, ii imping pe tot mai multi romani sa ia drumul pribegiei. Chiar daca majoritatea nu pleaca de placere printre straini, deci nu in vacante, ci la munca in Spania, Italia, Israel, Germania etc., efortul este tocmai pentru a face rost de mai multi bani si sa le asigure o viata ceva mai indestulatoare celor dragi. Despartirea devine insa tot mai grea, unii copii nu reusesc sa faca fata si ajung sa-si ia viata.

Un rol prea mare pentru varsta copilariei

Cel mai greu este cand pleaca de acasa chiar mama, persoana care le este cea mai draga si pentru cei mici este insusi „universul”. In jurul mamei copiii isi cladesc toate visurile si imediat ce pleaca totul se prabuseste. Se simt abandonati si dorul tot mai aprins sau roluri pe care nu le pot indeplini si sunt mult prea grele pentru varsta lor – de exemplu sa fie si mama, si tata pentru fratii mai mici – ii fac pe unii copii sa recurga la gesturi-limita, chiar sa-si puna capat zilelor. Si daca printre copiii parasiti – chiar si in urma unui divort considerat, poate, banal de adulti – unii au un psihic mai fragil, probabilitatea unor asemenea drame este si mai mare. Dupa ceva vreme, copiii „abandonati” incep sa dea semne de neliniste. Nu mai sunt atrasi de scoala sau prieteni, se cufunda in apatie si, daca semnele clare ale inceputului de depresie nu sunt vazute de cei in grija carora au fost lasati copiii, se ajunge la adevarate drame. Banii castigati cu sudoare in strainatate nu mai aduc nimanui vreo bucurie, doliul apasand si spulberand tot ceea ce au visat initial unii parinti. O vina, trebuie sa recunoastem, o poarta si scoala romaneasca. Dascalii ar trebui sa remarce ca s-a schimbat ceva in comportamentul unui elev si sa traga semnalul de alarma. Macar psihologul scolii sa aiba discutii cu elevul necajit si sa incerce sa-l readuca pe panta normala. Dar cum in prea putine unitati de invatamant exista cabinete scolare psihologice, astfel de drame vor continua. Si nu vorbim doar despre situatii aparute in urma plecarii parintilor la munca in strainatate, ci si despre cazuri de note proaste obtinute de elevi, de divorturi, comportament violent in familie etc., deci evenimente care pot avea o foarte mare incarcatura afectiva. Pana s-o dezmetici Ministerul Educatiei si Cercetarii si in fiecare scoala va exista un psiholog, va mai trece ceva vreme si, din pacate, vom mai asista la astfel de drame. Se spune ca banii nu aduc fericirea, dar o intretin. In asemenea cazuri, nici macar de atat nu mai poate fi vorba. Cand in urma raman cadavre si in cimitir a mai aparut o cruce, parintii vor ajunge sa se intrebe daca a meritat sa-si abandoneze, chiar temporar, copiii…

Parerea medicului: Teama de abandon poate declansa episoade depresive

Dr. Elena Selea, medic primar neuropsihiatru la Spitalul de Copii „M. Curie” din Capitala, a declarat ca multi copii ai caror parinti pleaca in strainatate sa munceasca sunt lasati in grija bunicilor, a rudelor sau prietenilor.
„Depinde de cat de mult sunt legati afectiv acesti copii de parinti. Daca copilul are o depresie nedescoperita, se poate ajunge la gesturi extreme. Unii isi manifesta depresia prin agresivitate (este vorba de o depresie mascata) sau prin apatie.” Medicul Elena Selea considera ca singura solutie pentru sanatatea mintala a acestor micuti este consilierea de catre psihologi. „Depresia se poate declansa si dupa ce copilul este lasat singur de ambii parinti, hotarati sa plece pentru o perioada mai indelungata la munca in strainatate. Boala poate aparea la varste fragede, cuprinse intre 9 si 14 ani. Ceva in comportamentul lui trebuie sa atraga atentia. Frica de separare, teama ca vor ramane singuri, ca sunt parasiti de ambii parinti, care nu se vor mai intoarce niciodata, pot declansa episoade depresive”, este de parere dr. Elena Selea. Medicul considera ca, in cazul baiatului in varsta de 15 ani, din Botosani, care s-a sinucis, acest lucru este explicabil. „A fost impovarat de greutati. Ar fi fost indicat ca cineva sa-l aduca la medic”, a spus dr. Elena Selea. Multi copii singuri ar trebui supravegheati de invatatori sau profesori. Atunci cand ceva in comportamentul lor pune semne de intrebare este bine sa fie consultati de un medic psiholog, iar in cazuri grave – de un psihiatru.

Peste 12.000 de romani si-au gasit slujbe in strainatate

In primele trei luni ale acestui an au fost mediati prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca 12.377 de lucratori romani. Cele mai multe contracte de munca s-au incheiat pentru Germania, unde au fost angajate 8.460 de persoane mediate. In Spania au fost angajate 3.833 de persoane, in Franta 53, in Elvetia 27 si in Qatar 4 persoane. Numarul total al romanilor care lucreaza in strainatate se ridica la peste 4 milioane de persoane, calculul fiind facut in raport cu sumele trimise familiilor din tara si care depasesc doua miliarde de euro anual.