O legenda a cantecului romanesc

Cine nu-si aminteste slagare precum „Du-ma acasa, mai tramvai”, „Fetite dulci ca-n Bucuresti”, „Garofita”, „La crasma din Ferentari”, „Casuta noastra”, „Bucuresti, mai Bucuresti” si multe, multe altele cantate de cel care, iata, dupa ani si ani de cantec fie pe scenele lumii, fie la radio sau in restaurante, a incantat multe suflete. Acesta a fost Gica Petrescu. Si-a respectat menirea pana la capat. A iubit cantecul asa cum a iubit-o pe sotia lui, despre care vorbea cu multa pasiune chiar daca ea plecase de cativa de pe pamant, si astepta mereu sa ajunga langa ea acolo in ceruri. Iata, a ajuns. Cantecele maestrului Gica Petrescu au fost lacrima si bucurie, dragoste si insingurare, trecere si statornicie, strigat si tacere. A mai cazut o stea, poate alta se va naste… Gica Petrescu ramane o legenda a cantecului romanesc.
Alexandru Arsinel: „Teatrul "Constantin Tanase" este in doliu. A murit unul dintre cei mai mari artisti, cel care a dus ani de zile portdrapelul muzicii usoare romanesti, cu cinste, demnitate, profesionalism si responsabilitate. A disparut, de asemenea, inca una dintre coloanele principale ale teatrului de revista, de divertisment, cel care nu putini ani a purtat cu demnitate titlul de artist al teatrului de revista.
Colectivul teatrului, toti cei care l-au cunoscut pe nea Gica regreta din suflet disparitia lui si-i vor purta o amintire vesnica pentru tot ce a reprezentat el in muzica usoara si in viata Teatrului de revista "Constantin Tanase"”.
Viorel Gavrila: „Un artist pentru care cantecul si publicul au fost numai respect. Pe maestrul Gica Petrescu l-am cunoscut mai bine la un spectacol in care, ca dirijor al orchestrei Teatrului de revista Majestic din Ploiesti, l-am acompaniat. Era prin anii 1997-1998. Avea un auz muzical deosebit. Asta il facea sa stie exact ce se intampla in spatele lui in orchestra atunci cand canta ca solist. De-a lungul anilor, a lansat multe, foarte multe slagare din creatia compozitorilor Ion Vasilescu, H. Malineanu, Edmond Deda, Vasile Vasilache si multi altii. A fost un artist foarte iubit de romani si datorita disponibilitatii sale de a aborda genuri muzicale diferite, trecand cu usurinta foarte mare de la cantecul de muzica usoara pana la muzica lautareasca de petrecere, el nu a facut rabat. Plecarea dintre noi a lui lasa un mare gol in muzica usoara romaneasca. Gica Petrescu ramane unul dintre cei mai populari artisti care au stiut sa respecte publicul si meseria pe care a facut-o cu mare daruire. Dumnezeu sa-i lumineze calea asa cum el ne-a inseninat noua zilele si noptile cu cantecele sale!”
Titus Andrei: „A cantat cu inima pentru milioane de inimi! Ne-a parasit cel mai indragit interpret al cantecului romanesc. De peste sapte decenii a cantat pentru toti romanii, indiferent unde s-au aflat – acasa, in Germania, in Franta, in America etc. Intotdeauna a fost mandru ca este roman si ca poate canta celor ce vorbesc romaneste. De cate ori ne vedeam, povestea cu mare bucurie ca a fost descoperit de Ion Vasilescu si lansat de Radio Romania. Eram buni amici. Mereu venea in redactia de la Radio si cu multa modestie imi interzicea sa-i zic „maestre” sau „domnule Gica Petrescu”. Cu respectul pe care i-l purtam, ma obliga sa-i spun simplu: „Gicuta”. A cantat numai romaneste. Ii placea si chanson-ul, iar atunci cand aborda acest gen, se acompania singur la chitara. A cantat cu inima pentru milioane de inimi.”