Peste 200 de politisti de proximitate, in slujba bucurestenilor

Au trecut mai bine de trei ani de cand proiectul Politiei Comunitare a fost introdus in Romania. Initiat in Canada, la inceputul anilor '90, conceptul a trecut oceanul in Europa, fiind adoptat de majoritatea statelor vestice. Politia de proximitate este o veriga intre autoritati si cetateni, urmarind realizarea unui parteneriat cu populatia, autoritatile publice locale, mediile de afaceri, organizatiile neguvernamentale etc., in scopul crearii unui climat de siguranta publica. In Romania, proiectul politiei de proximitate a fost implementat cu sprijin elvetian. Agentii de proximitate, selectati din randul politistilor de ordine publica, au fost scoliti de instructori din Tara Cantoanelor. La trei ani dupa infiintarea acestei structuri, politistii de proximitate au intrat deja in cotidian, desi lumea ii mai confunda uneori cu fostii sectoristi.

Serviciu public in interesul comunitatii

Potrivit ordinului MAI nr. 114/2003, prin politie de proximitate se intelege „serviciul public in folosul comunitatii, care prin amplasarea teritoriala si competente urmareste cunoasterea intereselor si asteptarilor colectivitatilor locale si cetatenilor”. Sarcinile politistilor de proximitate sunt mult extinse. Ei tin legatura cu persoanele in varsta, potentiale victime ale infractorilor, mediaza conflictele intre cetateni, supravegheaza unitatile de invatamant, avand in atentie tinerii cu comportament deviant, organizeaza intalniri cu caracter preventiv si educativ, participa la aplicarea programelor de prevenire a criminalitatii etc.
In Capitala sunt 210 politisti de proximitate, arondati celor 25 de sectii de politie. Teritoriul acestora a fost impartit in zone de siguranta publica, aflate in responsabilitatea agentilor de siguranta publica si a celor de proximitate. Unui politist ii revin aproximativ 15.000 de locuitori si un teritoriu intre 2 si 3 kilometri patrati. Pentru a cunoaste foarte bine zona de competenta, agentii de proximitate sunt obligati ca cel putin 6 din cele 8 ore de munca pe zi sa le desfasoare pe teren. In putinul timp pe care-l petrec la birou, politistii intocmesc asa-zisele harti criminogene, in care sunt evidentiate locurile unde s-au comis infractiuni, genul de fapte (de exemplu, furturi, talharii, trafic si consum de droguri, escrocherii etc.), modul de operare, eventual date despre autori furnizate de victime. Ulterior, aceste harti sunt foarte utile agentilor de siguranta publica, pentru gestionarea situatiei infractionale dintr-o anumita zona.

Unitatile de invatamant, in atentia politiei de proximitate

O atentie deosebita este acordata de politie activitatilor de prevenire a infractionalitatii in scoli si in zonele adiacente acestora. Recentele incidente care au avut in prim-plan elevi de scoala au determinat autoritatile sa ia masuri speciale. In Capitala exista 487 de scoli generale, gimnaziale, licee, grupuri scolare si gradinite. De ele se ocupa politia de proximitate. Unui agent ii revin in grija intre doua si patru unitati scolare, pe care trebuie sa le cunoasca foarte bine (numar de elevi, tineri aflati in abandon scolar, programul de invatamant, ca si situatia infractionala din apropierea scolii).
In 2005, politia de proximitate si Serviciul de Analiza si Prevenire a Criminalitatii din Politia Capitalei au realizat un sondaj de opinie in unitatile de invatamant bucurestene, elevii fiind intrebati daca se simt in siguranta in scoli si zona apropiata acestora. Potrivit sondajului, 72 de scoli prezinta risc criminogen (trafic de droguri, talharii, santaj, furturi etc.). Pentru aceste unitati, Politia Capitalei, in colaborare cu Jandarmeria Romana, a luat masura asigurarii pazei. Celelalte scoli au ramas in „grija” politiei de proximitate. Programul fiecarui agent cuprinde, obligatoriu, ore de pregatire antivictimala, in functie de situatia infractionala din zona fiecarei scoli. Elevii sunt invatati cum sa nu devina victime ale talharilor, hotilor, traficantilor de droguri, de carne vie etc. Sunt informati si despre prevederile unor acte normative, cum ar fi, de pilda, Legea nr. 61/1991 privind respectarea normelor de convietuire sociala.
Practic, politistii de proximitate completeaza educatia copiilor pe care acestia o primesc la scoala. La orele de pregatire antivictimala participa toti elevii, de la cei din clasa I pana la cei din anii terminali de liceu. In 2005, astfel de actiuni derulate de Politie au fost de ordinul sutelor. Potrivit unei statistici a Politiei Capitalei, cele mai multe s-au desfasurat in sectorul 1 (801 activitati de prevenire), urmate de sectorul 3 (540), sectorul 2 (433), sectorul 5 (415), sectorul 6 (387) si sectorul 4 (320). La actiunile din scoli participa, alaturi de politistii de proximitate, ofiteri specialisti din Serviciul de Prevenire, Investigatii Criminale, Brigada de Politie Rutiera, Agentia Nationala Antidrog etc.

Confundati cu sectoristii

Practic, politistii de proximitate i-au inlocuit pe binecunoscutii sectoristi. Astfel, odata cu aparitia noii structuri, posturile de sectoristi au fost desfiintate, sarcinile acestora fiind preluate de politistii de proximitate. Tocmai de aceea, foarte multi sectoristi au fost selectati in randul politiei de proximitate. „Ne mai confunda lumea cu sectoristii, altii ne spun chiar politistii-proxeneti (n.r. – de la proximitate)”, a declarat subcomisarul Valentin Dragomir, seful Biroului de ordine publica din Sectia 7 Politie. Aflata intr-una dintre cele mai „fierbinti” zone ale Capitalei, aceasta sectie se confrunta cu unul dintre cei mai ridicati indici de infractionalitate. Problemele sociale grave fac ca multi bucuresteni care locuiesc aici sa recurga la mijloace nu tocmai legale pentru a-si castiga existenta. Furtisagurile, talhariile, spargerile de masini si de locuinte sunt un fapt cotidian in cartierul Colentina. Politistii de proximitate bat zilnic strazile, discuta cu oamenii, afla care sunt problemele lor care ar putea intra in zona de responsabilitate a fortelor de ordine si incearca sa le rezolve. Ei fac practic legatura intre comunitate si autoritati. De multe ori este o munca plictisitoare, de rutina. Atunci cand, de pilda, locatarul unui bloc este deranjat de chefurile interminabile ale vecinului de deasupra sau ii ocupa locul de parcare, este chemat politistul de proximitate pentru a media conflictele. Este, insa, doar o fateta a muncii pe care acesta o face.

Descinderi in zonele rau-famate ale Capitalei

I-am insotit pe politistii de proximitate de la Sectia 7 intr-una din actiunile pe care le desfasoara aproape zilnic in zona rau-famata Tei-Toboc. Populata in mare parte cu rromi, aceasta zona, situata in apropierea Lacului Plumbuita, a dat mereu bataie de cap atat Politiei, cat si Primariei. Odata patruns aici, esti inconjurat de munti de gunoaie, printre care rasar, din loc in loc, bordeiele celor care locuiesc aici. Un peisaj aproape selenar, desprins parca din filmele SF, care cu greu s-ar putea crede ca se afla in Bucurestiul de inceput de secol 21. Agentii de politie ne-au spus ca rromii care traiesc aici in conditii mizere sunt dependenti aproape exclusiv de ajutoarele sociale de la Primarie si de alocatiile nenumaratilor puradei.
Putini sunt cei care nu au trecut cel putin o data prin arestul sectiei, pentru tot felul de infractiuni. Furtisagurile marunte si scandalurile la bautura sunt la ordinea zilei. Potrivit subcomisarului Valentin Dragomir, anul trecut a fost demarat un proiect, in colaborare cu autoritatile administratiei locale, pentru scolarizarea copiilor de rromi. S-a pornit de la ideea ca, daca vor primi educatie la scoala si nu se vor mai afla pe strazi, copiii rromilor vor avea sansa sa scape de statutul de infractori in devenire. Politistii de proximitate au discutat cu toti capii de familie, pentru a-i convinge sa-si dea copiii la scoala. Fara bani pentru rechizite, imbracaminte si mancare, putini au inteles ca aceasta este o mare oportunitate pentru odraslele lor. Cei care s-au incumetat totusi sa vina la scoala au abandonat-o dupa doar cateva zile de cursuri, nereusind sa se integreze in comunitate. In foarte putine cazuri proiectul Politiei a dat roade. Totusi, politistii de proximitate continua sa creada ca pot schimba ceva. Potrivit surselor, in zona Tei-Toboc locuiesc in conditii insalubre aproximativ 4.000 de rromi, dintre care 25-30% sunt autori de fapte penale. Agentii de proximitate care ne-au insotit pe ulitele desfundate, sufocate de gunoaie si noroi, ne-au aratat un teren viran, de pe asa-zisa strada Logofatul Carstea, unde primaria intentioneaza sa ridice, anul acesta, un post pentru Politia Comunitara (fostul Corp al Gardienilor Publici).