Shakespeare e uneori tema pentru acasa

Pentru omul obisnuit, actorul e o persoana cu gusturi deosebite in toate privintele. E, pe scurt, tot ceea ce omul obisnuit nu e. Foloseste cel mai scump detergent, se imbraca de la cele mai luxoase magazine si gateste feluri extravagante de mancare. Cand un actor spune ca duce o viata de om normal, asta suna tot ca extravaganta, caci un actor nu poate fi, prin definitie si in opinia celui de pe strada, un om normal. Dar cand vine vorba de citit?

Pai, am spune ca actorii au lecturi obligatorii, trebuie sa-si faca lectiile pentru vreun rol, de aceea sunt impregnati de Shakespeare pana la ultima celula, de-aia il au pe Dostoievski la degetul mic si pe Pirandello la cel mare. Problema nu devine chiar asa. Actorii au si ei timp liber, unii aproape deloc, timp in care au nevoie sa se relaxeze. Victor Rebengiuc, de pilda, ne-a martu-risit ca nu prea mai citeste pentru ca nu are timp. Dragos Bucur, care in momentul de fata are numai filmari de noapte (la „Hartia va fi albastra” de Radu Muntean), ne-a spus franc ca n-a mai pus mana pe-o carte de vreo luna. Pe Tora Vasilescu am sunat-o de doua ori si am prins-o de fiecare data in trafic. A doua oara, ca sa n-o mai opreasca agentul de circulatie si sa-i dea amenda, a tras pe dreapta si ne-a oferit, amabila, o lista completa de lecturi. Pe Mihai Constantin l-am prins racit si inaintea unui spectacol cu „Oblomov”, la Bulandra. Nu-i ardea de carti. Ne-a rugat sa revenim.

Si Cartarescu,
si „Codul lui Da Vinci”

Actorii citesc lucruri foarte diverse. Victor Rebengiuc ar termina, daca ar avea timp, volumul al doilea din „Jurnalul” lui Mircea Cartarescu si ar citi in sfarsit „In intimitatea secolului XIX”, carte pe care a primit-o de la autoarea ei, Ioana Parvulescu. Ar citi si „Cruciada copiilor” de Florina Ilis, pentru ca ii place titlul si pentru ca a auzit ca e buna. „Restul cartilor pe care le citesc sunt material bibliografic pentru roluri”, ne-a spus Victor Rebengiuc pe care in acest moment il putem vedea in Bucuresti, printre altele, in spectacolele „Sase personaje in cautarea unui autor”, in regia lui Liviu Ciulei, respectiv in „Casatoria” si „Inima de caine”, in regia lui Yuri Kordonsky.
Pe Alexandru Papadopol l-a impresionat, dintre ultimele carti citite, „Nume de toreador” de Luis Sepulveda. I-a placut pentru ca e bine scrisa. „Nu e genul „Codului lui Da Vinci”. Am citit si „Codul lui Da Vinci”, da, si celelalte doua, „Ingeri si demoni” si, respectiv, „Fortareata digitala”, dar nu mi-au placut”, marturiseste actorul, care acum joaca in telenovela „Pacatele Evei” de pe postul Acasa TV (serial pentru care a filmat si Mihai Constantin).
Tora Vasilescu are lecturi foarte variate, care pleaca din zona ezoterica si ajung la politologie. A citit „Manuscrisele de la Marea Moarta”, a inceput s-o citeasca pe autoarea australiana Barbara Thie-ring, a citit si i-a placut James Redfield, ii place mult sa-l citeasca pe Osho, a citit „Ingeri si demoni” si „Conspiratia” de Dan Brown, „Zahir” de Paolo Coelho. La fel de mult i-a placut „Gratie si forta” de Ken Wilber, o carte despre puterea dragostei de dincolo de moarte, la fel de bine citeste lucrari de medicina naturista, de psihologie si terapie cognitiva. A inceput de curand „Ciocnirea civilizatiilor” de Samuel P. Huntington, pe care o gaseste interesanta si actuala. Cartilor le fac concurenta mare internetul, unde gaseste o multime de lucruri de citit, dar si filmele. Numai timp sa ai! De curand, Tora Vasilescu are o noua colaborare, pe Acasa TV, in cadrul emisiunii „De 3Xfemeie”, iar din 7 aprilie va putea fi vazuta si la cinematograf, in filmul „Legaturi bolnavicioase” de Tudor Giurgiu.
Dragos Bucur nu a prea avut timp de carti in ultima vreme. Totusi, in topul cartilor citite in ultimii doi, trei ani se afla, fara doar si poate, „Caile libertatii” de Jean-Paul Sartre. Cand a mai apucat, a reusit sa citeasca romane pe care si le propusese de mult, printre care „Toba de tinichea” de Gunter Grass si „Portocala mecanica” de Anthony Burgess. Rade si el cand isi da seama ca amandoua au legatura cu filmul. (Ecranizarile, celebre, sunt semnate de Volker Schlondorff si Stanley Kubrick.) A mai citit si i-au placut cele trei romane ale lui Haruki Murakami, aparute la Editura Polirom: „Padurea norvegiana”, „La sud de granita, la vest de soare” si „In cautarea oii fantastice”.
A doua zi l-am prins si pe Mihai Constantin. Spectacolul cu „Oblomov” (regia Alexandru Tocilescu) a fost obositor ca de obicei, spectatori multi, dar avea mai mult chef de vorba si se si gandise la intrebare. „Citesc tot felul de chestii. Am citit si „De ce iubim femeile” de Mircea Cartarescu, si „Despre ingeri” de Andrei Plesu, si „Jurnalul unui geniu” de Salvador Dali, dar si carti „mai de gagici”, ca „Ochi de caine albastru” de Marquez sau „Veronica se hotaraste sa moara” de Coelho. Cu „Veronica…” s-a intamplat o chestie misto, ca vazusem piesa de la Odeon, si la inceput erau niste pusti de astia pe care-i ia gura pe dinainte, dar cand a inceput spectacolul au tacut brusc, parca erau hipnotizati. Imi place chestia asta la un spectacol”.