Elena Udrea este suspectată de mai multe infracţiuni, iar în acest context procurorii au cerut Parlamentului să încuviinţeze urmărirea penală a fostului ministru al Dezvoltării. Procurorii DNA spun că Elena Udrea şi Rudel Obreja au planificat un eveniment în urma căruia bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu aproape două milioane de euro.
La trei ani şi jumătate de la organizarea la Bucureşti a galei de box în care Lucian Bute şi-a pus titlul în joc în faţa lui Jean Paul Mendy şi la un an după ce organizatorul ei Rudel Obreja a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, procurorii DNA susţin că persoana care a avut cea mai importantă contribuţie la organizarea evenimentului a fost ministrul de atunci al Dezvoltării, Elena Udrea. Procurorii DNA susţin în documentele referitoare la începerea urmăririi penale împotriva fostului lider PMP că Udrea „avea un interes direct în organizarea galei, urmărind obţinerea unor beneficii electorale prin asocierea imaginii cu cea a sportivului”. În acest context, procurorii anticorupţie au cerut Parlamentului încuviinţarea urmăririi penale a Elenei Udrea, procedură standard în cazul persoanelor care au ocupat funcţia de ministru.
Udrea este suspectată de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Sesizarea DLAF, esenţială
Aceste solicitări au venit la mijlocul unei zile care a început cu 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie. În acest dosar, la DNA au fost aduşi Rudel Obreja şi fostul consilier al Elenei Udrea din perioada în care aceasta era ministru Ştefan Lungu, dar şi primarul din Lupeni, Cornel Resmeriţă. Procurorii susţin că “probele administrate în această cauză arată că Udrea Elena a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Obreja Rudel, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Rudel Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice”. Procurorii spun că toate faptele au fost premeditate. Ancheta a debutat oficial în aprilie 2012, atunci când Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în contextul organizării galei “Campion pentru România”. Suspiciunile au apărut la început în jurul lui Obreja care, în calitatea sa de preşedinte al Federaţiei române de Box a oferit dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box unei firme care îi aparţinea tot lui, anume Europlus Computers SRL. În baza acestei exclusivităţi, firma lui Obreja a obţinut, fără licitaţie, de la Ministerul Dezvoltării, condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, având ca obiect “Promovarea brandului turistic al României”. Imediat după obţinerea contractului de la MDRT, firma lui Obreja a luat un credit, garantând cu sumele ce urmau să fie obţinute din acest contract. MDRT a plătit, la 1 februarie 2012, o primă tranşă din contract, în valoare de 8.116.800 de lei. Banii au intrat în contul de trezorerie deschis de banca respectivă pentru a-şi primi banii din contractul dintre MDRT şi Europlus Computers. Marea problemă a fost reprezentată de faptul că aceşti bani au fost daţi de la bugetul de stat. Iar atunci când s-a pus problema să fie decontaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională, autoritatea de management a acestui proiect în România a refuzat.
Europa a fost mai vigilentă
Un gest venit normal după ce inspectorii antifraudă au înţeles că firma lui Obreja nu putea oferi servicii de promovare turistică a României cu numai patru angajaţi part-time, lipsiţi de experiență în domeniu. Procurorii susţin că, de fapt, nici nu se dorea promovarea brandului de ţară al României, ci “prin plata acestor servicii s-ar fi urmărit, în realitate, asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate. Achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparență de legalitate contractului. Fondurile publice ar fi fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului ar constitui în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului”, se arată în referatul procurorilor. Trebuie spus că la încheierea contractului pentru promovarea brandului de ţară semnat între firma lui Obreja şi ministerul Elenei Udrea se specifica faptul că plata se va face din fonduri europene. Doar că Departamentul de Luptă Antifraudă a constatat la timp că Ministerul Dezvoltării a achiziţionat, de fapt, servicii care se referă la organizarea unui eveniment sportiv şi nu de promovare a brandului turistic, iar în aceste împrejurări, autoritatea de management a fondurilor europene a refuzat decontarea sumelor de bani.
Generozitatea lui Obreja
După derularea acestor fapte, concluzia DNA este că “pe parcursul cercetărilor penale desfăşurate până în prezent, a rezultat că cea mai importantă contribuție la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului aparţine ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la acea dată, Udrea Elena dar şi că având în vedere că Lucian Bute era la acel moment una dintre personalităţile române cu cea mai mare cotă de popularitate, Udrea Elena avea un interes direct în organizarea galei, urmărind obţinerea unor beneficii electorale prin asocierea imaginii cu cea a sportivului. Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui Obreja Rudel, care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusive”. Pentru a înţelege dimensiunea prejudiciului, menţionăm că la 1 noiembrie 2011, MDRT anunţa că firma lui Rudel Obreja va încasa suma de 1,53 milioane euro, fără TVA, cu aproape 400.000 euro mai puţin decât valoarea din contract, întrucât nu şi-a îndeplinit unele obligaţii. La acea vreme, în apărarea sa, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a precizat că sesizările DLAF către DNA se referă strict la activitatea societăţii comerciale care a organizat Gala Bute, nu la activitatea ministerului.
Ion Ariton a obligat firme de stat să sponsorizeze gala
În cursul zilei de luni, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru urmărirea penală a fostului ministru al Economiei Ion Ariton, în dosarul „Gala Bute“, în care este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Fostul ministru al Economiei Ion Ariton ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Oreja, potrivit DNA. Anchetatorii au precizat că evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, astfel că sponsorizarea galei de box era interzisă prin lege deoarece societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat. De altfel, Senatul a confirmat că a primit de la DNA solicitarea privind începerea urmăririi penale a fostului ministrul Ion Ariton, suspectat de fapte de corupţie, însă, a retrimis DNA dosarele transmise, pentru că documentele nu erau numerotate.
Senatorul PNL, Ion Ariton, a declarat că nu va face nici un demers care să ducă la tergiversarea sau împiedicarea încuviințării începerii urmăririi penale în cazul său, solicitată Senatului de DNA, pentru fapte săvârșite în calitatea sa de ministru.
Udrea: Generalul Coldea urmărește control total asupra țării
Fostul ministru al Dezvoltării a declarat, ieri, că implicarea sa în dosarul „Gala Bute“ ar fi legată de acuzațiile pe care i le-a adus, vinerea trecută, șefului interimar al SRI, generalul Florian Coldea, și că s-ar încerca „intimidarea“ și „decredibilizarea“ sa. Spunând, ironic, că se face vinovată „că a dorit ce au dorit milioane de oameni, să-l vadă pe Lucian Bute, campion la acea vreme, boxând în România“, Elena Udrea a lansat noi atacuri asupra lui Coldea, arătând că planul acestuia, „gata de a fi desăvârșit“, ar fi „controlul total asupra acestei țări“.
Precizând că „nu are încredere aproape în nimeni în acest moment“, fostul ministru al Dezvoltării a afirmat că a cerut avocaților săi să nu conteste măsura controlului judiciar dispusă de instanță, joia trecută, în dosarul Microsoft, deoarece se simte „mai în siguranță“ sub supravegherea poliției.
„Leg clar ceea ce mi se întâmplă în acest moment de lucrurile pe care le ştiu despre cum funcţionează sistemul. Nu sunt parte a sistemului, l-am cunoscut din interior, sistemul nu se va schimba până nu va face implozie. (…) Chiar dacă nu sunt un om perfect şi am greşelile mele, ceea ce spun este adevărat, indiferent ce aş fi greşit eu, nu se justifică să trecem cu vederea încercarea de a ocupa puterea în România, folosind informaţiile pe care, în calitate de şef de SRI, domnul Coldea le are“, a mai spus Udrea.
Fostul ministru și-a manifestat, totodată, neîncrederea în verificările pe care le va face Comisia de control al SRI, în condițiile în care din structură fac parte deputatul Sebastian Ghiță, pomenit și el în denunțul depus, și parlamentari cu dosare penale.
Pot SRI și Parlamentul să clarifice acuzațiile formulate împotriva lui Coldea?
Audierea în Parlament a conducerii interimare a Serviciului Român de Informații se va face doar după finalizarea anchetei interne declanșate în SRI ca urmare a acuzațiilor aduse de fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea. Deputatul PSD Georgian Pop, președinte al Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, a declarat că verificarea internă nu ar trebui să dureze mai mult de câteva zile și că, în acest fel, membrii Comisiei vor obține un răspuns instituțional și oficial, nu doar răspunsul unui singur om. Procedural, înainte ca generalul Coldea să fie chemat pentru a da explicații în fața aleșilor, mai trebuie îndeplinită însă o condiție: Senatul și Camera Deputaților, în ședință comună, să ia act de demisia lui George Maior și de preluarea conducerii SRI, interimar, de către Florian Coldea. După cum a anunțat președintele Camerei, Valeriu Zgonea, această etapă ar trebui parcursă astăzi, din acest moment putând să se desfășoare și procedura de numire a unui nou șef la SRI.
Revenind la verificările pe care le poate desfășura Comisia de control al SRI, reamintim că au fost formulate, chiar din interiorul Comisiei, păreri potrivit cărora acuzațiile aduse de Elena Udrea lui Florian Coldea ar fi de competența Parchetului Militar, drept pentru care senatorii și deputații nu pot decât să se asigure că în perioada menționată nu s-au întâmplat „lucruri ilegale“ la SRI. Cu alte cuvinte, sunt șanse mici ca după audierea în Parlament să fie făcute publice dezvăluiri zguduitoare despre activitatea serviciului secret menționat.
Un deznodământ similar a fost și în 2007, când același Florian Coldea a fost chemat în Parlament, alături de alți membri ai conducerii SRI, să răspundă acuzațiilor formulate de președintele PSD de la acea vreme, Mircea Geoană. În contextul primei suspendări a lui Traian Băsescu, Geoană a prezentat două note scrise de Coldea despre situația dosarelor a trei judecători de la Curtea Constituțională și a susținut că s-ar fi urmărit șantajarea acestora, pentru ca CCR să dea un aviz negativ cererii de suspendare a președintelui. Și atunci SRI a derulat o anchetă internă și a elaborat, în urma acesteia, un raport, pe care l-a trimis Comisiei parlamentare de specialitate. Rezultatul? Comisia a aprobat, prin consens raportul, a concluzionat că nu a fost vorba de acțiuni de poliție politică și a formulat recomandări pentru îmbunătățirea funcționării SRI, recomandări de care CSAT ar fi urmat să țină seama când se punea problema elaborării legilor siguranței naționale.
După ce, vinerea trecută, Elena Udrea a declarat că, la solicitarea lui Florian Coldea, Dorin Cocoș i-ar fi dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiță, pentru a-și finanța televiziunea, și că același general ar fi intervenit în numirea Laurei Codruța Köveși la DNA, SRI a catalogat afirmațiile drept „acuzații defăimătoare“ formulate „în contextul intensificării luptei anticorupție“.
