Sosirea socialistului Martin Schulz, care a generat suspiciuni legate de implicarea demnitarului european în campania electorală a USL, lasă în urmă şi câteva avertismente pe care acesta le-a transmis autorităţilor române, direct de la tribuna Parlamentului.
Vizita în România a preşedintelui Parlamentului European, socialistul german Martin Schulz, al cărui program, pe lângă discursul ţinut în Parlament, a inclus şi deplasarea alături de Victor Ponta la Târgu-Jiu, a avut loc pe fondul controverselor legate de implicarea demnitarului european în campania electorală a USL. Instalarea suspiciunilor a fost facilitată şi de faptul că, în mod tradiţional, poziţia de şef al Parlamentului European trebuie să fie una neutră. Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu s-a abţinut ieri de la comentarii pe această temă, liderii PDL, prin vocea lui Vasile Blaga, au refuzat stabilirea unei întâlniri cu Schulz. Asta, după ce în zilele premergătoare Theodor Stolojan i-a scris preşedintelui Parlamentului European, precizând că prezenţa sa în România ridică numeroase semne de întrebare.
În ciuda mâinii întinse lui Ponta prin deplasarea sa la Bucureşti, Martin Schulz s-a simţit totuşi constrâns de calitatea oficială pe care o deţine în legislativul de la Bruxelles, discursul rostit în Parlamentul român fiind presărat cu referiri directe la fragilitatea generată de criza politică din vară.
Principalele dosare vizate: Justiţia şi fondurile UE. „Progresele înregistrate până acum în lupta împotriva corupţiei şi construcţia unui sistem juridic modern nu au voie să fie periclitate şi toate partidele trebuie să contribuie în acest sens, bineînţeles, cu sprijinul instituţiilor europene, totul pentru a pune pe picioare instituţii comune solide”, a afirmat Martin Schulz în faţa parlamentarilor români. Demnitarul a adăugat că procesele de reformă trebuie continuate, ele constituind o responsabilitate faţă de cetăţeni, promiţând totodată o asistenţă consistentă din partea Parlamentului European. De altfel, preşedintele PE a avertizat, de la tribuna Parlamentului României, că progresele înregistrate până acum în lupta împotriva corupţiei şi construcţia unui sistem juridic modern nu trebuie periclitate şi toate partidele trebuie să contribuie în acest sens. Declaraţia a venit cu numai o zi înainte ca ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, să anunţe oficial numele viitorului procuror general şi al viitorului procuror-şef al DNA. Procesul de selecţie a celor doi şefi de Parchete a făcut în ultimele săptămâni obiectul unor aprige contestări venite inclusiv din partea Comisiei Europene, care a solicitat insistent creşterea gradului de transparenţă şi adecvarea procedurilor la cerinţele Comisiei. Pe de altă parte, vizita lui Schulz în România s-a produs şi pe fondul complicaţiilor fără precedent în chestiunea finanţărilor venite pe filiera UE, România fiind supusă unor proceduri de pre-suspendare care reclamă găsirea unor soluţii rapide.
„Zilele acestea au ajuns la Bucureşti trei scrisori din partea CE, prin care i se aduce la cunoştinţă Guvernului faptul că trei dintre cele mai importante programe operaţionale cu fonduri europene vor fi suspendate. Această decizie este luată ca urmare a gravelor deficienţe înregistrate în procesul de acordare a contractelor atribuite prin licitaţie şi la administrarea acestora. Este o veste foarte greu de digerat, care arată că procesul de reformă nu a fost finalizat, la fel şi lupta împotriva corupţiei”, consideră Martin Schulz.