Dragoș Tudorache nu renunță la instrumentele abuzive pe care le-a cerut pentru serviciul secret al Internelor.
Spionii Internelor vor putea să intercepteze comunicații în cazuri de „siguranță națională“, conform proiectului ordonanței de urgență de reorganizare a Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pe care ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, i-a propus-o premierului Cioloș. În ciuda protestelor societății civile, demnitarul nu a renunțat la aceste instrumente. O schimbare, totuși, a făcut: șeful noii DIPI va fi numit tot de către premier, nu de către ministrul de Interne.
Proiectul inițial al OUG pentru desființarea și reînființarea serviciului secret de informații al Internelor a fost modificat de către ministrul Dragoş Tudorache. Noutățile, însă, sunt doar două. Una constă în faptul că serviciul de informații va fi rebotezat „Direcția Generală de Protecție Internă“ (DGPI), și nu „Unitatea de Protecție Internă“, ca în varianta inițială. Cealaltă schimbare, mai importantă, prevede că șeful „spionilor“ MAI va fi numit de către premier, nu de către ministrul de Interne.
Desființarea serviciului cunoscut popular ca „Doi și-un sfert“ și reînființarea acestuia ca structură militarizată au fost contestate în ultimele două săptămâni de societatea civilă, dar și de sindicatele polițiștilor. Desființarea actualei structuri se poate face doar cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Surse din cadrul Ministerului de Interne susțin însă că ministrul Dragoș Tudorache nu a obținut încă avizul CSAT.
Desființarea DIPI poate afecta organizarea alegerilor
Sindicatele polițiștilor i-au transmis ministrului Dragoș Tudorache o serie de propuneri și observații pentru înființarea noului serviciu secret de informații al Internelor. Unul dintre semnalele de alarmă trase de sindicaliști este legat de organizarea alegerilor parlamentare. „Termenele prevăzute de proiectul de OUG, respectiv intrarea în vigoare în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial şi 30 de zile de emitere a noilor acte de organizare şi funcţionare a DGPI, considerăm că afectează buna desfăşurare a misiunilor specifice MAI pentru organizarea alegerilor“, au arătat sindicaliștii.
Un alt aspect semnalat de aceștia are legătură cu articolul 10, lit. a, din proiectul de OUG, care nu „stabileşte în concret care sunt faptele şi situaţiile care pot constitui ameninţări la adresa siguranţei naţionale şi sunt de competenţa DGPI. De asemenea, dacă viitoarea DGPI nu va culege informaţii din mediile de interes ale MAI (crimă organizată, evaziune fiscală, migraţie ilegală etc.), se va afla în imposibilitatea de a asigura o protecţie reală a misiunilor unităţilor MAI“.
Interceptări fără mandat de la judecător
O altă observație a venit din partea societății civile. Organizația APADOR-CH a transmis Ministerului de Interne o propunere pentru completarea proiectului de OUG privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea noului serviciu de informații al Internelor. Proiectul prevede, printre altele, la articolul 13, că DGPI va putea culege informaţii fără mandat de interceptare de la judecător.
Propunerea APADOR-CH se referă la obligaţia deţinerii unei autorizări judecătoreşti pentru derularea oricăror activităţi specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului de către noul serviciu secret. „Modificarea proiectului de ordonanţă de urgenţă în acest sens este necesară deoarece, în forma propusă, UPI (actuala DGPI – n.r.) ar urma să deruleze acest tip de activităţi în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, lege veche de 25 de ani şi care nu a cunoscut modificări de substanţă în această perioadă. Astfel, măsurile de supraveghere efectuate ar trebui să aibă doar autorizarea unui procuror“, susține APADOR-CH.
Blat. Arhiva pleacă la SRI
Transformarea DIPI în DGPI ascunde un război tacit între serviciile de informații românești. În ultimii 26 de ani, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne a acumulat informații sensibile din toate mediile sociale. Cele mai importante informații sunt despre politicieni, funcționari publici, justiție, crimă organizată, afaceri publice și private, dar și despre alte servicii de informații.
Toate aceste dosare sensibile urmează să fie predate Serviciului Român de Informații pentru că, în urma reorganizării, noua unitate de informații nu va mai avea competențe extinse, ci se va ocupa strict de Ministerul de Interne. În paranteză fie spus, însă, textul proiectului OUG este contradictoriu: pe de o parte, viitoarea DGPI ar trebui să se ocupe exclusiv de Interne; pe de altă parte, serviciul secret de la Interne ar putea cerceta și teme care țin de securitatea națională, un domeniu vast și vag definit.
