Curtea Europeană a Drepturilor Omului a validat măsurile de austeritate luate de Guvern în 2010, prin care au fost reduse salariile bugetarilor cu 25%. Conform CEDO, statul român nu a încălcat nici un drept fundamental al omului.
Prin decizia de inadmisibilitate pronunţată în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, CEDO a constatat neîncălcarea de către statul român a dispoziţiilor articolului 1 din Protocolul Adiţional 1 la Convenţie, sub aspectul reducerii cu 25% a salariilor, informează Hotnews, citând site-ul hotararicedo.ro. „CEDO analizeză în primul rând în ce măsură salariul poate fi considerat «un bun». Pentru că dacă se ajunge la concluzia că acesta este «un bun» în sensul convenţiei, atunci dreptul de proprietate asupra acestui bun trebuie protejat în conformitate cu articolul 1 din Protocolul Adiţional 1 la Convenţie. Din analiza CEDO, rezultă că salariul nu este un bun”, explică Laura Ştefan, expert anticorupţie Expert Forum.
Prin respingerea acestor cereri ca inadmisibile, Curtea apreciază ca principiu general că instituţia europeană nu garantează salariul unui bugetar într-un anumit cuantum. „Prin această decizie, CEDO apreciază că statul român putea să ia asemenea măsuri, întrucât erau legitime. Curtea recunoaşte oricărui stat o marjă de apreciere în domeniul politicilor bugetare astfel încât să se poată restabili echilibrul bugetar al acelei ţări”, a explicat pentru „România liberă” fostul agent guvernamental pentru CEDO, Horaţiu Radu.
Cu alte cuvinte, decizia lămureşte definitiv o controversă generată de faptul că unele instanţe judecătoreşti din România au dat câştig de cauză bugetarilor reclamanţi. „Decizia e obligatorie pentru toate instanţele interne”,adaugă Radu.
Cine sunt reclamanţii
Felicia Mihăieş şi Adrian Gravril Senteş sunt doi angajaţi ai Primăriei Chişineu Criş, din judeţul Arad cărora, prin decizia din 21 iunie 2010, le-a fost redus salariul cu 25% pentru o perioadă de şase luni. Cele două persoane au dat statul în judecată, acţiunile lor fiind însă respinse definitiv de Curtea de Apel Timişoara, care a apreciat că măsura guvernului are caracter temporar şi că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat). Cei doi români au mers cu dosarele până la CEDO, iar pe 6 decembrie 2011 Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a respins ca inadmisibile. „Instanţele române trebuie să ţină cont, de acum încolo, de ce spune CEDO pentru că de data aceasta Curtea a fost extrem de clară şi s-a pronunţat punctual pe decizia Guvernului de a reduce salariile în sectorul public. Nu se mai poate argumenta că există diverse şi posibile interpretări ale CEDO asupra acestei măsuri după pronunţarea hotărârii”, explică Laura Ştefan.
Aici da, la CEDO ba
Tribunalele Tulcea, Vâlcea şi Călăraşi au fost instanţele de judecată care în 2010 s‑au pronunţat în favoarea angajaţilor care au susţinut că tăierile salariale de 25% reprezintă o încălcare a drepturilor omului. În motivarea instanţei vâlcene, de pildă, publicată pe portalul juridice.ro, se vede, negru pe alb, că judecătorii susţineau altceva faţă de CEDO: „Reducerea unilaterală a salariului (…) încalcă prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi pe cele ale art.1 alin.1 din primul protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.
